Hram la Manastirea Dobric

-A A +A

Hram la Manastirea Dobric
Hram la Manastirea DobricFOTO: mesagerul.ro
Mii de credinciosi s-au rugat ieri, la Manastirea Dobric, care are hramul Sfintilor Împarati Constantin si Elena. An de an, pe 21 mai, atât biserica ortodoxa, cât si cea romano-catolica îi sarbatoresc pe Sfintii Împarati Constantin si Elena, cei “întocmai cu apostolii”. Trecutele lor vieti sunt considerate adevarate modele de urmat, Constantin ramânând în istorie ca împaratul roman care a acordat adevarata libertate crestinismului. Istoricii bisericesti Eusebiu de Cezareea si Lactantiu povestesc faptul ca în anul 312, în ajunul bataliei din 28 octombrie, în care s-a confruntat cu Maxentiu, la Pons Milvius (Podul Vulturului), Constantin a vazut pe cer, ziua, deasupra soarelui, o cruce luminoasa. Pe aceasta scria “in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Iar în noaptea dinaintea luptei, împaratului i s-a aratat în vis chiar Iisus Hristos, care i-a cerut sa puna Sfânta Cruce pe steagurile armatei sale, ca semn protector. A doua zi, minunea s-a produs: armata lui Constantin, de doar 20.000 de soldati, a învins mult mai numeroasa ostire a lui Maxentiu, care numara 150.000 de luptatori. Considerând reusita acestei victorii drept un ajutor de la Dumnezeu, împaratul i-a marturisit lui Eusebiu, sub juramânt, ca semnele care i s-au aratat l-au facut sa treaca de partea crestinilor. La scurt timp, în ianuarie 313, Constantin cel Mare da Edictul de la Milano, prin care crestinismul devine “religio licita” (adica, religie permisa), sfatuindu-i pe români sa adopte aceasta credinta. Totusi, Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, acest lucru facându-l, mai târziu, în anul 380, împaratul Teodosie cel Mare. Prin Edictul de la Milano, Constantin devine un adevarat protector al crestinismului, toate deciziile sale politice demonstrând acest lucru. Astfel, sub conducerea sa au fost adoptate mai multe masuri în favoarea Bisericii, preotilor le-au fost acordate subventii si au fost scutiti de anumite obligatii municipale.

Cu aceeasi credinta în Dumnezeu ca a fiului ei, Elena, mama lui Constantin, merge la Ierusalim, în fruntea unei sfinte solii, pentru a cauta crucea pe care a fost rastignit Isus Hristos si pentru a descoperi locul în care Mântuitorul a fost îngropat. Si nu a abandonat cautarile pâna când, la 14 septembrie 326, nu a adus Sfânta Cruce în fata credinciosilor din imperiu. Iar descoperirea locului în care Isus a fost îngropat a fost cinstita prin ridicarea Bisericii Mormântul lui Iisus (în anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Aritmathia. De asemenea, Sfânta Elena si-a sustinut fiul în toate realizarile sale, una dintre cele mai mari fiind ctitorirea unei noi capitale a imperiului: Constantinopolul (orasul lui Constantin). Inaugurat în anul 330, pe locurile fostului Bizant (si ale actualului oras turc Istanbul), Constantinopolul devine capitala crestina a imperiului, cu multe biserici si foarte pitoresc. De aceea, la vremea respectiva, a fost numit “Roma cea noua”, stralucind mai puternic decât Roma antica.

Votează acum!

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Economic

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: mesagerul@mesagerul.ro

Close