Munca la negru

"Jurnal de capsunar" (EL SUENO ESPANOL) sau "Plantatia de capsuni din galeata cu mortar", de Albert V. Catanus (Editura Nemira, 2010)

-A A +A

Munca la negru
Munca la negruFOTO: mesagerul.ro
Autorul, printre altele poet si dramaturg cu un oarecare renume, rezident în Spania între 2003 si 2008, marturiseste ca în paginile cartii nu intentioneaza sa faca o radiografie a societatii spaniole, nici o analiza a situatiei diasporei din Spania, ci pur si simplu sa scrie despre el si oamenii pe care a avut sansa, sau ghinionul, sa-i întâlneasca în anii petrecuti acolo. Numele personajelor care apar în carte le-a schimbat toate, pentru a-i feri pe protagonisti de eventuale neplaceri, desi unii se vor identifica în anumite personaje ori îi vor recunoaste rude sau vecini. La întrebarea: "De ce se întâmpla toate acestea, de ce oamenii accepta un asemenea tratament?", Albert V. Catanus sustine ca întâmplarile povestite nu sunt decât o "goana dupa aur" a secolului XXI. El nu vorbeste neaparat despre românii din Spania, ci generalizeaza, scrie doar despre oameni, despre natura umana, despre motivele care duc la schimbari bruste de comportament si de gândire. Din discutiile cu diferite persoane care apartin altor nationalitati a aflat ca nu suntem singurul popor care a fost si este nevoit sa practice o asemenea "goana dupa aur", ca si spaniolii si portughezii si-au parasit caminul pentru a-si cauta un loc de munca decent si bine platit în anii 1960-70. Dar - când e vorba de noi, întotdeauna trebuie sa "apara" un dar - nici spaniolii, nici portughezii nu s-au comportat ca românii. Se vede, se poate constata ca avem noi ditai "specificul national".

Problema/tendinta/visul românilor în Spania era sa ajunga "autonomi". Altfel, multi, pe motiv ca nu aveau "Permiso de residencia y trabaho", adica erau ilegali, erau vulnerabili si faceau orice pentru treizeci de euro pe zi. "Munceau peste zece ore zilnic, sâmbete si duminici inclusiv, si se rugau cu doua mâini la Dumnezeu ca autonomul român sa le dea banii. De ce munceau pentru întreprinzatori români? Se loveau de bariera lingvistica. Cei care reusisera sa învete repede spaniola deja munceau în firme spaniole si câstigau decent. Restul autonomilor români profitau de conationalii lor, îi tratau ca pe niste vite care trebuiau sa munceasca si nimic mai mult". La un moment dat, în timp de lectura, autorul adauga simplu:

"Daca v-ati plictisit de povestirile mele, puteti sa închideti cartea si sa o aruncati cu nepasare pe raft. Ca si cum ati schimba canalele pe telecomanda. Altfel, sunteti invitatii mei sa cititi în urmatoarele pagini despre oameni care cauta prin gunoaie, care manânca din gunoaie, care fura din supermarket batoane de salam si sticle de vermut, care vorbesc cu admiratie despre toti cei care au reusit în viata prin înselatorii, minciuni si furturi".

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close