S.O.S. Natura, o dezbatere publică în care şi telefoanele au sunat cu ”Deşteaptă-te, române”

S.O.S. Natura, o dezbatere publică în care şi telefoanele au sunat cu ”Deşteaptă-te, române” Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN

Acuzaţii şi sesizări grave au fost făcute la dezbaterea publică S.O.S. Natura, organizată miercuri de ecologiştii bistriţeni şi asociaţiile pescarilor la Centrul Cultural Municipal, dezbatere la care au participat circa 300 de persoane, majoritatea pescari, în faţa reprezentanţilor Gărzii de Mediu, Primăriei Bistriţa, Jandarmeriei şi Poliţiei, lipsă fiind invitaţii din partea SGA, Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Prefecturii, după cum a sesizat dintru început Marius Bălan, preşedintele organizaţiei municipale a Partidului Ecologist, principalul organizator al dezbaterii, alături de Alexandru Toniuc, preşedintele organizaţiei judeţene a PER. Doar două telefoane mobile care au sunat cu melodia imnului naţional au mai destins atmosfera încărcată de greutatea acuzaţiilor făcute de pescarii care nu se tem să arate poze şi înregistrări cu telefonul mobil, să spună nume de balastiere care exploatează ilegal, de abatoare şi dezvoltatori imobiliari care deversează sau aruncă deşeuri în zone precis indicate de-a lungul apelor din judeţ, şi să arate cu degetul spre autorităţile responsabile, cu faţa curată ieşind doar Jandarmeria, care bate de departe în topul încrederii pescarilor, şi, parţial, Garda de Mediu, de care se mai ştie de frică graţie amenzilor mari, de zeci de mii de lei, şi câtorva suspendări de activitate, atâtea câte se poate cu o Dacia Solenza şi 12 comisari pentru tot judeţul.

De arătat cu degetul nu-i de arătat numai în jur, ci trebuie început cu propria persoană, ştiută fiind meteahna românească generală a abandonării gunoaielor unde nici cu mintea nu se ajunge, a atenţionat Marius Ţetcu, reprezentantul GAL Ruralis, care a prezentat imagini grăitoare cu averea naturală a ariilor protejate, dar şi cu „moştenirea stânjenitoare” pe care o lăsăm copiilor noştri. „Alarma este către toată lumea, autorităţi, agenţi economici, populaţie şi noi înşine. Toată lumea ştie foarte bine ce se întâmplă. Nu putem spune «noi nu», nu putem să continuăm să ne uităm unii la alţii. Avem o avere naturală extraordinară, pe care nu o valorificăm în niciun fel, dimpotrivă, o distrugem. Să ne întrebăm cu toţii, noi ce moştenire lăsăm copiilor noştri?”, a întrebat retoric Marius Ţetcu.

Apele sunt oglinda cea mai fidelă a ceea ce se întâmplă, iar apele sunt gri şi deformate, au punctat cei trei reprezentanţi ai asociaţiilor pescarilor din judeţ, Marius Rus de la Asociaţia Pescarilor Sportivi Bistriţa-Năsăud, Vasile Ştiopei de la Asociaţia Lucioperca şi Radu Vlasiu de la Esox Spinning Club, care nu au lăsat imaginile să vorbească fără a indica public, în faţa autorităţilor prezente, numele şi locurile, ştiute de altfel, de exploatări „criminale” de balast la Unirea, Jelna, Budac, Şieu, Someş, de deversări de deşeuri animaliere de la abatoare, de depozitări din construcţii pe malul apelor de la mari dezvoltatori imobiliari, de uzinări făcute la „aşa-zisul lac de agrement din Bistriţa”, de mari poluări, de „aşa-zise decolmatări făcute în mijlocul râului Bistriţa, în mijlocul oraşului, fără să spună nimeni dacă a fost SGA sau altcineva”, cum s-a întâmplat recent în zona Şcolii Generale nr. 5, „decolmatare în urma căreia nu a mai rămas nici urmă de pescari, dar nici de peşti” etc.

„Iată de ce S.O.S! Pentru că suntem martori la o crimă de care toată lumea ştie”, a semnalat Vasile Ştiopei, preşedintele Asociaţiei Lucioperca. Acesta este şi motivul dezbaterii publice „S.O.S. Natura”, care se vrea repetată în vederea impunerii vocii poporului în procesul decizional şi administrativ public, nu de pe picior de adversitate, dar nici de pasivitate sau opacitate ca acum, a explicitat ecologistul Marius Bălan. Sens în care a circulat un memoriu prin sală, semnat pe parcursul dezbaterii de 296 de persoane, memoriu care a fost înaintat joi Prefecturii, Gărzii de Mediu, Primăriei, Poliţiei Locale, SGA şi APM.

Oficialităţilor prezente li s-a dat cuvântul la urmă, cu excepţia primarului Ovidiu Teodor Creţu, care se grăbea la o premiere la Grupul Şcolar Agricol şi care astfel a pierdut părerea pescarilor din sală despre prezentarea comparativă a mentalităţilor nemţească şi românească, în baza observaţiilor făcute în vizitele sale în Germania, cu trimitere la amplasarea caselor faţă de pârâuri, cu ferestrele şi terasa la nemţi, cu grajdul şi latrina la români. „Şi la ei era aşa acum 30 de ani, am aflat cu surprindere, deci se poate; mentalitatea trebuie schimbată”, a spus primarul. De acord au fost pescarii, dar nu de asta erau curioşi, ci de problema din Bistriţa, în special de decolmatarea din zona Şcolii Generale nr. 5., despre care aşteptau o lămurire. Plecarea primarului a coincis cu începerea dezbaterilor libere din sală, poziţiile exprimate de pescarii obişnuiţi fiind mult mai directe şi revendicative, cu trimitere la patronii balastierelor şi firmelor poluatoare şi la toate autorităţile, începând de pe plan local şi până la Guvern, fără deosebire politică, căci „toţi sunt grămadă”, „nu i-a interesat şi nu îi interesează pe niciunii”, după cum s-a pronunţat faţă de „lipsa de scrupule a tuturor” pescarul Mihai Ungureanu. Pescarii consideră că atitudinea autorităţilor şi patronilor este „de sfidare, nu numai faţă de noi, ci faţă de întreaga comunitate”, astfel că la următoarea dezbatere să se vină cu copiii şi nepoţii, a propus pescarul Măierean. O propunere, sau mai bine-zis provocare, a avut şi profesorul Călin Pop, pescar pasionat: „Cine are curajul, să se spele pe faţă în râu, în oricare râu din judeţ!”.

Vechi pescar, Gabi Cociş de la formaţia bistriţeană rock “Prefix 990” a fost cel care a dat cel mai bine glas durerilor colegilor de pescuit, în aplauzele sălii, punând degetul pe rana deschisă de interese financiare sub ochii închişi ai autorităţilor: „E păcat! Pentru nişte fomişti, natura este prădată de nişte lipitori sub privirile îngăduitoare ale autorităţilor. Problema balastierelor şi abatoarelor e cronică. Nu se realizează că suntem un factor social. Suntem peste 5000 de pescari legitimaţi în Bistriţa-Năsăud şi mai sunt încă 5000 care practică pescuitul de agrement. Nu ne subestimaţi, suntem o forţă. Autorităţile au ajuns un element decorativ. De ce închideţi ochii? De ce nu răspunde nimeni? De ce nu vede nimeni? De ce nu vine nimeni? De ce nu sunt soluţii, ci numai proiecte formale care înghit fonduri europene? Cu nivelul de civilizaţie e adevărat, dar nici autorităţile nu fac nimic, iar efectul se va vedea în timp şi va fi prea târziu. Protestăm vehement faţă de dezastrul care se întâmplă şi nu ne oprim aici, suntem hotărâţi să apelăm şi la instituţiile europene!”.

Cu reprezentantul Poliţiei undeva în spatele sălii şi cu cel al Jandarmeriei aplaudat de pescari după ce Cristian Pătru de la Esox Spinning Club a apreciat că „dacă toate autorităţile ar fi ca Jandarmeria am avea ordine”, reprezentantul Gărzii de Mediu, biologul Gabi Petraş, s-a trezit singur la prezidiu în faţa tuturor, reuşind să scoată parţial onorabil imaginea Gărzii de Mediu, şi prin prezenţă, şi prin explicaţii realiste despre ce se poate face şi ce s-a făcut cu 12 comisari şi o Dacia Solenza la nivelul unui judeţ întreg, în condiţiile în care – aşa cum au subliniat şi pescarii – mulţi din cei reclamaţi sunt găsiţi exploatând balast cu acte şi autorizaţii în mână, în perimetre bornate, cu studii de impact emise favorabil de institute de cercetare, fapt care descumpăneşte Garda, cu competenţe depăşite în asemenea situaţii. Vorba pescarilor, „peştele de la cap se-mpute”.

Apreciere: Select rating1 steluţă2 steluţe3 steluţe4 steluţe5 steluţe

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (9 voturi)