Primăria le-a făcut veveriţelor cămară în stejarul lui Bălan (care, de fapt, este paltin)

Ovidiu Teodor Creţu a explicat tăierile de arbori din Parcul Municipal Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN Foto: Mesagerul de BN

„Atenţie, că e gheaţa subţire. Vă aflaţi pe viitoarea oglindă de apă din Parcul Muncipal şi am dorit să venim aici, la acest copac, care este stejarul lu' Bălan, dar de fapt el este un paltin”, a continuat Ovidiu Creţu explicaţiile. Stejarul care este paltin fusese marcat iniţial ca fiind bun de tăiat, dar ulterior toţi arborii vizaţi de drujbă au fost revăzuţi de Comisia pentru defrişări (condusă de primar), şi s-a constatat că stejarul era un paltin sănătos, astfel că s-a luat hotărârea de a nu mai fi tăiat. „Pe urmă au apărut rugăciunile în genunchi şi celelalte. Dar era un fapt închis şi, repet, nu este stejar, este paltin”, a rezumat primarul povestea «stejarului lui Bălan» (n.r. Marius Bălan, preşedintele PER Bistriţa, se oferise, pe la mijlocul lunii ianuarie, să se roage în genunchi pentru salvarea copacilor, în faţa celor care au puterea de decizie, mai ales dacă aceasta ar fi însemnat scăparea bătrânului, pe atunci, stejar). Ce-o fi el, pentru veveriţe totuna, poate, important este să aibă unde-şi ţine rezervele pentru iarnă, problema fiind că veveriţele - cele 7, 10, câte sunt în Parcul Muncipal, potrivit primarului - îşi depozitează mâncarea în arborii scorburoşi, mulţi dintre aceştia îndepărtaţi.

Ovidiu Teodor Creţu: „Odată cu scoatere arborilor afară, sigur că le-am dus şi proviziile lor şi am făcut 3 cutii, 3 cuşti, pe care le umplem cu nuci şi le agăţăm undeva sus”. Una dintre cămăruţele pentru veveriţe a fost legată cu lanţul de «stejarul lui Bălan», şi taman când se înfăptuia instalarea l-a găsit controversa copacilor pe primar, când un cetăţean - care a intrat de bunăvoie în mijlocul presei, dar a cerut să nu fie filmat - a intervenit revoltat, acuzându-l pe edil că îşi face campanie electorală. Singurul rezultat a fost că a tras aparatele foto/camerele de luat vederi dinspre primar înspre el. Protestatarilor în general - cetăţeni, copii care s-au exprimat împotriva tăierilor - primarul le-a transmis că au fost manipulaţi.

Cel mai afectat de rărire este Parcul Municipal în capătul dintre Podul Budacului, unde se va amenaja o arteră de circulaţie, pe aleea care trece pe lângă sala de gimnastică - monument istoric, potrivit lui Ovidiu Creţu, fiind, după cunoştinţele sale, cea mai veche sală de sport din Transilvania, de 120-130 de ani: „Desigur că şi mie îmi pare rău că a trebuit să tăiem în zona asta inclusiv copaci sănătoşi, n-am ascuns niciodată lucrul ăsta, dar în orice caz, repet, nu este o catastrofă. Se vede că parcul a rămas. Vom planta alţi arbori tineri aici, însă nu vom mai acoperi faţada acestei săli de sport monument istoric”. Nu va fi o stradă de trafic greu, ci una destinată celor care locuiesc în zonă, cu sens unic.

Acolo, în capătul dinspre Podul Budacului, se văd tăierile cel mai bine, şi tot cel mai bine par a se auzi lipsurile copacilor; clopotele bisericii băteau, puţini arbori opuneau rezistenţă. „Parcă niciodată nu mi s-a părut că sună aşa de puternic clopotele în oraş” - Ovidiu Teodor Creţu.