Clădirea istorică de pe Odobescu nr. 11 nu rămâne istorie

- diferenţa SF de la studiu de fezabilitate la stadiu de finalizare

-A A +A

Clădirea istorică de pe Odobescu nr. 11 nu rămâne istorie
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
Foto: Mesagerul de BN
    Clădirea istorică de pe strada Odobescu nr. 11 din Bistriţa - edificată în 1884 pe proiectul arhitectului Carl Schobll şi care a fost, pe rând, reşedinţă a medicului Christof Reinl al Garnizoanei, reşedinţă a prinţului Carol al II-lea, sediul “Magyar Nemseti Bank” şi, după 1947, sediu al Băncii Naţionale a României - poate în sfârşit adăposti şi altceva decât moloz şi seifuri dezafectate cum s-a întâmplat ani la rând, chiar şi după preluarea ei în patrimoniul Consiliului Judeţean în 2004, sub fostul mandat al lui Gheorghe Marinescu, a cărui intenţie de transformare în Muzeu de Artă Religioasă n-a reuşit să treacă de faza de SF (studiu de fezabilitate).

    Clădirea istorică de pe Odobescu a fost „recuperată” acum, prin reabilitare capitală cu păstrarea arhitecturii şi compartimentării originale, de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, sub actualul preşedinte Liviu Rusu. Proiectul de reabilitare capitală, finanţat cu 2,7 milioane de lei (inclusiv TVA), a fost executat de firma „Euras”, lucrările fiind finalizate, cu recepţie tehnică anunţată în 2-3 săptămâni. Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Judeţean, Bogdan Rusu, clădirea a figurat pe parcursul reabilitării ca sediu administrativ, urmând să se aleagă cea mai bună variantă pentru comunitate la darea în funcţiune, luându-se în calcul şi varianta unui Centrul Multicultural care să cuprindă şi Biblioteca Judeţeană aflată încă într-un spaţiu impropriu, retrocedat. „Proiectul de reabilitare a clădirii istorice de pe Odobescu s-a sincronizat în mod fericit cu un alt proiect al Consiliului Judeţean, de pregătire profesională a resurselor umane, derulat cu fonduri europene prin Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative, Axa 1, aflat în implementare şi datorită căruia unul din spaţiile Centrului de pe Odobescu a fost dotat cu mobilier şi aparatură tehnică”, a precizat Bogdan Rusu.

    Ce s-a făcut efectiv ne-a prezentat la faţa locului şeful de şantier, Emil Mândruţ, care a catalogat ampla reabilitare drept una „sensibilă, minuţioasă, cu detalii de arhitectură şi culoare necesar de respectat şi păstrat”. „Ce am găsit aici, nu vă pot spune. Dar asta nu mai are importanţă. Am făcut meserie, am făcut reabilitări capitale, cu păstrarea tuturor detaliilor de arhitectură, plus o extindere în spate ce poate fi folosită ca spaţiu expoziţional. S-a instalat şi lift, dar nu pentru că impune regimul de înălţime, ci pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilităţi. În total, ca spaţiu desfăşurat, sunt aproximativ 1100 mp pe două nivele şi demisol, unde s-au păstrat arcadele şi spaţiul pretabil chiar la o cafenea culturală. Încălzim clădirea şi verificăm ultimele detalii, pentru recepţia tehnică, practic proiectul de reabilitare fiind finalizat. E o clădire frumoasă, cu aer de Cluj, care-şi păstrează spiritul şi istoria”, ne-a spus şeful de şantier Emil Mândruţ, un meseriaş care vorbeşte ca de el despre lucrurile care-i ies din mână.

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (15 voturi)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului I.Alexa

    Mutarea Bibliotecii e posibila, dar numai partial!

    Având în vedere suprafaţa de utilizare, de faptul că în clădire vor funcţiona şi alte instituţii sau servicii al CJ, mutarea (în stadiul de intenţie) Bibliotecii Judeţene cu toate serviciile ei nu cred că se poate face. După numărul de unităţi bibliotecare (cca 260 u.b. - Cărţi, presa, multimedia) şi de servicii specifice (împrumut pe loc – Sala de Lectură; împrumut la domiciliu - adulţi şi copii; sala Biblionet; Fond documentar; serviciul metodic, bibliografic şi de marketing; depozite de carte şi periodice, sala de manifestări, birouri de achiziţii şi prelucrare biblioteconomică; birouri administrative – director, secretariat, contabilitate, garaj, arhivă, etc.) Biblioteca Judeţeană ar avea nevoie de cel puţin 3000 mp, fără a include o dezvoltare a colecţiilor şi serviciilor pentru următorii 20 de ani.
    Înainte de mutare (un proces extrem de complex şi cu costuri pe măsură!), căci va trebui să părăsească cât de repede actualul sediu revendicat, factorii de decizie ar trebui să discute şi să analizeze corect şi realist înainte de a decide. În mod sigur trebuie cerută părerea unor experţi profesionişti în ale biblioteconomiei de la Biblioteca Naţională. Nu este profitabil să te muţi numai pentru câţiva ani, după care să constaţi că se ajunge din nou la aceeaşi situaţie de azi în privinţa spaţiului.
    În situaţia de faţă, la o primă analiză, consider că este posibilă doar mutarea, pentru degajarea actualului spaţiu din Str. Gării, doar a unor secţii/servicii din cadrul Bibliotecii. Rămân în continuare însă la idea de construcţie nouă, specifică unei biblioteci de secol XXI, cu standarde europene de dimensiuni şi calitate. Mai ales că studiul de fezabilitate a început în anii trecuţi cu întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei şi s-a oprit din pricina jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Albă Iulia.
    Dar problema localului BJ BN este foarte complexă pentru autorităţile locale şi ar trebui rezolvată cât mai urgent, inclusiv de către Primăria Bistriţa (pentru extinderea serviciilor prin filiale în cartiere şi localităţile componente), sub a cărei autoritate finanţare ar putea intra odată cu reorganizarea teritorială a ţării.
    Aceste opinii îmi aparţin, nu sunt exclusiviste şi ele nu reprezintă punctul de vedere al Conducerii actuale a Bibliotecii. Ele au fost făcute în calitate de simplu cetăţean contribuabil al oraşului, însă pe baza unei experienţe profesionale de aproape 40 de ani în bibliotecă.
    I.ALEXA, bibliotecar

    imaginea utilizatorului Titus

    Biblioteca judetana

    Nu cred ca in sediul fostei BNR e spatiu suficient pentru toate functiunile bibliotecii judetene. In plus salile renovate arata foarte bine pentru a fi destinate depozitelor de carte, care presupun cu totul alte conditii tehnice. Nici ideia mutarii bibliotecii in cladirile spitalului de pe Independentei nu este mai fericita. Cele 3 cladiri ale vechiului spital de pe Independentei s-ar preta mai mult pentru extensia UBB Bistrita cu destinatia de invatamant, avand si perspectiva dezvoltarii unui campus universitar in curtea spitalului pe locul centralei termice si a vechilor sere. Spatiul de la Apollo ocupat in prezent de extensia UBB ar putea fi destinat pentru functia initiala de casa de cultura a tineretului si studentilor, in care sa-si gaseasca gazduire si biblioteca judeteana in cazul ca se renunta definitiv la planul de a construi un nou sediu pe str. Alba Iulia.

    imaginea utilizatorului Ducu

    Respectati adevarul

    Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul. Cred ca cel putin cateva sali ar putea fi destinare pentru expozitii permanente de arta religioasa, respectand dorinta si demersul IPS Bartolomeu. Poate ca in cladire ar putea fi mutat si sediul directiei judetene pentru cultura si patrimoniu. Astfel destinatia ca centru cultural multifunctional ar fi mai completa.

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Opinii

    Copyright © 2000-2011 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Strada Ursului, nr. 14, Bistriţa, România; Tel: +40263234688, +40263234689, Fax: +40263234689

    Close