„Sub imperiul clipei”, poeme de Maria Pop Ujică

(Editura Charmides, Bistriţa, 2016)

-A A +A

„Sub imperiul clipei”, poeme de Maria Pop Ujică
Maria Pop Ujică scrie o poezie fragilă. Dacă din întâmplare atingi o strofă ori un fragment de versuri, este posibil ca toţi termenii să se amestece sub altă ordine, din care să nu înţeleagă nimic, nimeni. E în poemele Mariei o atmosferă de poezie, este ca aerul prin care alunecă metafore şi sintagme lirice.
„Imperiul clipei” este o formulare contradictorie. Nici nu ajungi să exprimi „clipa!”, clipa a dispărut şi te trimite imediat în trecut şi nu rămâne spiritului decât să o mai poată evoca. „Imperiul unei clipe” nu există. Imperiul clipei este doar un joc de cuvinte care apasă pe suferinţa de o secundă aplicată de un „imperial”, de un „imperiu”, imagine care nouă ne provoacă o oarecare repulsie. Nu cred că există oameni care să fi iubit imperiile. Imperiile sunt represive. Singurii care admirau imperiile erau doar împăraţii ori ţarii. Ca atare, „imperiul clipei” este de nuanţă invadatorie, cotropitoare...
Iată exemplul: „Obosiţi ca nişte paznici de far,/ uităm să ne păzim efemerul imperiu/ al clipei. Viaţa-i cât clipa,/ o jucăm deseori fără miză cu un zar/ până când îngerul blând îşi frânge aripa” (Imperiul clipei – pag 96).
„Nu ştiam că imperiul clipei/ şi-a statornicit hotarele/ după cum vrut-au anotimpurile/ să se întâmple, nu eu” (Panta Rhei – pag.118).
Volumul semnat de Maria Pop Ujică însumează şi câteva poeme traduse în franceză de poetul Florin Avram şi desene gravate, semnate de artistul Marcel Lupşe.
Întâlnim în carte deseori formulări lirice care amintesc de anii 1965-1970 – foarte la modă atunci. Atunci funcţiona un fel de „modă” în poezia românescă, sub influenţa franceză, italiană şi engleză a liricii din acea perioadă.
Să luăm aminte: „în cumpăna zodiilor”, „între zveltele flori de sulfină”, „calea cu toate neînţelesurile ei”, „în cadenţa anotimpurilor”, „vara-n amiezi – cântec de greieri”, „hamacuri de curpeni”, „falnici castani fără vârstă”, „norii alburii treceau”, „vezi un nimb de lauri adus din altă lume”, „unde ploile se logodesc cu lumina”, „poala câmpului grea de ametist...”, „...fata nurlie şi Mirador...”, „culese (...) chiar din poala toamnei”, „somnul bobului îl înfăşoară porumbu-n mătase”... Şi aşa mai departe.
Poezia „Epitaf” (pag. 86) are o simplitate firească. Pe această temă s-au scris în lume mii de versuri:
„Când mai treci pe aici,/ lângă cruce o clipă de stai,/ spune o rugă în gând/ pentru cei care au fost pe pământ/ şi azi nu-i mai ai.// Nu plânge! Lacrima ta/ mă doare la fel ca în trecut./ Să nu te-ntristezi!/ Eu nu sunt în lut,/ te privesc dintr-o stea.// Trecem cu toţii, pe rând,/ dintr-o taină în alta mai mare;/ viaţa-i o cărare spinoasă/ pe care păşim până când/ devenim fir de iarbă sub coasă”.
NOTĂ: Cartea „Sub imperiul clipei” de Maria Pop Ujică va fi lansată joi, 25 august, ora 19.00, la Sinagoga din Bistriţa. Organizator: Gavril Ţărmure.

 

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (2 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close