25 de ani de la înființarea Consiliului Județean, sărbătoriţi în prezenţa premierului Sorin Grindeanu

-A A +A

25 de ani de la înființarea Consiliului Județean, sărbătoriţi în prezenţa premierului Sorin Grindeanu
    La Centrul Cultural „Dacia” din Bistrița au avut loc, marți, manifestările dedicate împlinirii a 25 de ani de la înființarea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Sala de spectacole „Valeria Peter Predescu” a fost arhiplină, la eveniment participând, pe lângă președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan, și o delegație guvernamentală condusă de prim-ministrul Sorin Grindeanu, care a efectuat şi o vizită de lucru în județul Bistrița-Năsăud. Invitați de onoare au mai fost ÎPS Andrei Andreicuţ și foștii miniștri Vasile Dâncu și Ioan Rus, precum și prof.univ.dr. Ioan Bolovan, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. La eveniment au participat, de asemenea, actuali și foști anagajați ai Consiliului Județean, primari din județ, șefi de instituții deconcentrate, senatori și deputați bistrițeni.
    În cadrul manifestărilor dedicate sărbătoririi a 25 de ani de existență a „deliberativului județean”, a fost lansată cartea „Consiliul Județean Bistrița-Năsăud”, avându-i ca autori pe Adrian Onofreiu, Octavian Baciu și Iosif Redl. Cu această ocazie, a fost prezentat și un film avându-i ca protagoniști pe toți președinții CJ din ultimii 25 de ani.

    Radu Moldovan: „Fiecare dintre noi, prin puterile noastre, să facem din Bistrița-Năsăud un loc aparte”

    Județul Bistrița-Năsăud înseamnă acasă, înseamnă locul copilăriei noastre, oameni dragi și primele împliniri ale vieții. Aici ne-am născut, aici am iubit și iubim, aici ne petrecem viața. În viziunea mea, trebuie ca fiecare dintre noi, prin puterile noastre, să facem din Bistrița-Năsăud un loc aparte, pentru toți cei care îi aparținem și pentru cei care ne vizitează. Credința noastră este că împreună, noi toți, vom reuși să înmulțim acest talant oferit de bunul Dumnezeu. Nu ajunge să avem peisaje care îți taie respirația, dacă nu avem râuri să ajungem acolo, nu este suficient să avem tradiție, gastronomie și ospitalitate ca nicăieri în lume, dacă oamenii din satele noastre nu au posibilitatea să arate lumii cât de fain e la noi. Salut cu respect tot ce au făcut înaintașii mei la conducerea județului Bistrița-Năsăud, salut memoria geniilor județului, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Andrei Mureșanu, care au pus județul nostru în inimile fiecărui român”, a spus președintele Consiliului Județean, Emil Radu Moldovan.
    Discursuri de felicitare au avut și ÎPS Andrei, fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, și fostul vicepremnier, năsăudeanul Vasile Dâncu.

    Vasile Dâncu: „Descentralizarea este neterminată”

    Astăzi este un moment foarte important pentru administrația din România. Dacă prietenul Google nu mă minte, doar patru județe și-au adus aminte că au înființat consilii județene. Este vorba de Caraș-Severin, Timiș, Maramureș și Bistrița-Năsăud. Aceasta este o știre bună. Știrea rea este că nu și-au adus aminte alte județe, pentru că într-o democrație, atunci când se înființează puterea locală, este lucrul cel mai important. Acum sărbătorim practic 25 de ani de putere locală, care ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă ca puterea centrală. Un lucru care nu se prea spune este că există două forme ale statului, de fapt: statul central și statul local. Între aceste două forme nu ar trebui să existe subordonare, fiecare având menirea lor. Ar trebui să existe descentralizare. Vreau să vă spun că în acest moment încă mai avem foarte mult de lucru. Nu avem încă o putere locală care să aibă forța de a-și dezvolta comunitățile după propriile lor proiecte. Descentralizarea este neterminată”, a spus fostul vicepremier Vasile Dâncu.
    El a precizat că, în opinia sa, un stat puternic este un stat care are comunități puternice, nu o capitală puternică. De asemenea, el a mai făcut un apel către primul-ministru de „a menține un echilibru” între nord și sud, între est și vest, între Transilvania și restul țării.
    Ritmul de dezvoltare al județului nostru este, cred, între primele trei din România, în acest moment. Asta vine, în primul rând, din puterea caracterelor. Puterea locală va crește ca importanță și ca forță în momentul în care vom avea peste tot oameni cu caracter, oameni care nu se lasă descurajați și care se luptă pentru drepturile comunităților lor. Sigur că mulți din administrația locală se domesticesc foarte repede, uită chiar și propriul lor proiect și propriul lor vis”, a mai declarat Vasile Dâncu.

    Premierul Sorin Grindeanu: „Miercuri vom aproba strategia de descentralizare în Guvern”

    „Știu că astăzi pentru dumneavoastră este o zi specială, de aceea aș vrea să vă felicit pentru aniversarea a 25 de ani de la înființarea Consiliului Județean și să vă urez mulți ani de acum înainte în slujba bistrițenilor. Este pentru prima dată când vin ca ministru în județul Bistrița-Năsăud. Tocmai am stabilit împreună cu Radu Moldovan un termen pentru finalizarea unei lucrări, așa că doresc ca ceea ce ne-am propus și ceea ce am discutat cu primarii să se îndeplinească și, dincolo de toate promisiunile, eu cred că e timpul să trecem la fapte. Eu voi veni aici de fiecare dată, pentru că vreau ca proiectele de infrastructură pe care le-am discutat astăzi să devină lucruri palpabile, repede”, a spus prim-ministrul Sorin Grindeanu.
    În discursul său, premierul Grindeanu a anunţat că Guvernul va adopta, în şedinţa de miercuri, strategia de descentralizare, precizând că toate obiectivele care pot fi trecute în administraţia autorităţilor locale trebuie transferate în gestiunea acestora.
    Mâine (miercuri, n.red.) avem şedinţă de guvern. Vom aproba strategia de descentralizare în Guvern, ceea ce e un pas extrem de important pentru ceea ce avem de făcut în continuare, deşi am miniştri în echipa mea care au o reticenţă. E foarte greu să renunţe la anumite lucruri pe care le consideră că sunt de apanajul administraţiei centrale. Mâine facem acest poate prim pas ca şi hotărâre şi aprobăm această strategie de descentralizare, pentru că e nevoie şi sper ca finalul mandatului nostru, încredinţat de cetăţeni, să ne prindă cu toate aceste lucruri făcute”, a declarat Sorin Grindeanu.
    El a mai precizat că Guvernul pe care îl conduce este decis să facă descentralizarea şi că le-a transmis primarilor cu care s-a întâlnit că este momentul ca acest proces să treacă „dincolo de vorbe”.
    Am cerut miniştrilor şi membrilor echipei guvernamentale ca toate lucrurile care pot fi date către autorităţile publice locale, înţelegând aici şi cele judeţene, să poată fi transferate într-un ritm cât mai rapid, astfel încât cei care pot gestiona aceste obiective să o facă şi o fac în mod sigur mult mai bine decât noi, de la Bucureşti”, a mai adăugat prim-ministrul.

    Un nou Cod Administrativ

    Pe de altă parte, şeful Guvernului s-a referit şi la Codul Administrativ, conform căruia prefectul şi subprefectul vor avea, după adoptarea acestui act normativ, funcţii de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat.
    E în dezbatere publică, spre final, Codul Administrativ. Cred că trebuie să ieşim din această ipocrizie pornită undeva prin 2004-2005. O parte din cei care reprezintă Guvernul în teritoriu, pornind de la prefecţi, subprefecţi, şefi de deconcentrate, bineînţeles că se schimbă o dată cu un nou guvern, doar că ne facem că nu vedem. (...) Prefectul va avea funcţie de secretar de stat, subprefectul de subsecretar de stat şi mergem în continuare şi pe zona de deconcentrate, pentru că şi deconcentratele trebuie să pună în aplicare programul de guvernare”, a precizat Sorin Grindeanu.

    La finalul manifestărilor dedicate împlinirii a 25 de ani de la constituirea Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, invitații au primit cadouri din partea actualului președinte al instituției, toți cei prezenți în sală primind la final câte un exemplar al cărții lansate. 

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului Vizitator

    Grindeanu spunea ca Guvernul aprobă în următoarea ședință strategia de descentralizare, pe care o definea ca fiind ”un prim pas extrem de important în ceea ce avem de făcut în continuare”. Ce sa mai descentralizezi intr-un judet ca Bistrita-Nasaud cu o populatie de doar 320.000 de locuitori, mai mica decat un cartier al Bucurestiului si cu o putere economica la fel de scazuta.
    Sa nu uitam ca si Guvernul Ponta promitea la inceput o reforma administrativa profunda, dupa care a renuntat la regionalizarea promisa cu surle si trambite, iar in 2015 a venit si el cu gaselnita numita „descentralizare” prin care se incerca satisfacerea pretentiilor baronilor locali de a dispune de puteri sporite. Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, iniţiatorul proiectului privind descentralizarea , spera in 2015 ca procesul de descentralizare să fie realizat anul viitor. ”Aşteptăm în perioada următoare opinii. Practic, este un calendar în care stabilim care sunt acţiunile care se desfăşoară în acest an. Cuprinde, printre altele, nişte proiecte-pilot şi trebuie să decidem câte proiecte-pilot vor fi, câte judeţe vor fi alese, după care se fac analize de impact în aşa încât, sperăm, la sfârşitul anului să fie gata procesul şi 2016 să fie efectiv anul decentralizării”, a spus Dragnea, dupa care s-a ales praful.
    Regionalizarea este singura solutie si aceasta trebuie sa fie operatiunea care sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Dupa regionalizare, descentralizare trebuia realizata prin trecerea unor prerogative de la nivel central la regiune, care trebuie sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu mentinerea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Ar fi numai un mod de satisfacere a clientelei politice USL-iste. Cu alte cuvinte pe langa baronii de la nivelul judetelor ar mai aparea si superbaronii regionali. Reusita procesului de reforma administrativa presupune infiintarea regunilor concomitent cu desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde cu adevarat sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta ar conduce in scurt timp la asocierea comunelor si realizarea unor nuclee in jurul comunelor mari care sa dispuna de potential propriu pentru sustinerea functiilor administrative din primarie. Ceea ce se face acum este o actiune prin care se incearca sa “descentralizeze” un sistem mentinand tarele sale precum risipa, coruptia enedmica, incompetenta care si pana acum s-au manifestat copios la nivelul administratiei publice .

    imaginea utilizatorului Emil

    Ca la noi , la nimeni. Exista un Minister al Dezvoltării Regionale, dar lipsesc regiunile. Judetele infiintate in 1968 pe vremea lui Ceausescu sunt structuri teritoriale prea mici si cu putere economica redusa, incapabile de a dobandi o autonomie proprie si care stau tot timpul cu mana intinsa la „centru”. Asa se explica si faptul ca asa-zisa descentralizare vizeaza domenii secundare precum cultură, turism, mediu, sănătate, educație – activități extrașcolare, tineret și sport. Descentralizarea preconizata este mai curand de o intarire a centralismului, prin debarasarea de balast a puterii centrale. De aceea, descentralizarea fara regionalizare e ca si cum ai pune carul inaintea boilor. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Aceasta se realizeaza in primul rand, prin trecerea unor prerogative majore de la nivel central la regiune, care trebuie sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala.
    Regionalizarea inseamna descentralizare si eficienta, inclusiv in atragerea de fonduri europene. Un exemplu de succes in privinta regionalizarii il reprezinta modelul polonez. Inainte de regionalizarea din 1999, Polonia cuprindea 49 de regiuni administrative de marime mijlocie si 2800 de comune, avand o impartire administrativ-teritoriala aproximativ asemanatoare cu cea a Romaniei, care are si in prezent 41 de judete si 2700 de comune. Dupa 1999, cand a fost implementat proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala pe trei niveluri,Polonia are in prezent 16 voievodate, corespunzatoare celor 16 regiuni de dezvoltare, 379 de districte, corespondentele judetelor si 2478 de comune, care functioneaza pe principiile descentralizarii si autoguvernarii.

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close