|

Tehnologie

Watson: Viitorul calculatoarelor sau calculatorul viitorului

-A A +A

Watson: Viitorul calculatoarelor sau calculatorul viitorului
Un prototip al calculatorului Watson expus la Yorktown Heights, NY, în 2011. Dimensiunea iniţială a calculatorului a fost cea a unui dormitor. Imagine preluată de la https://commons.wikimedia.org/wiki/File:IBM_Watson.PNG
De-o vreme încoace, reclamele TV ale IBM sunt despre Watson, calculatorul minune. Într-o reclamă arătată mai ales la turneele de tenis, Watson vorbeşte cu Serena Williams, spunându-i că i-a analizat toate meciurile, stabilind astfel că un motiv important pentru victoriile sale este că ea câştigă de 5,8 ori mai multe servicii decât restul jucătoarelor. Într-o altă reclamă, Watson îi spune lui Bob Dylan că i-a citit toate scrierile, pentru că poate parcurge 800 de milioane de pagini pe secundă, observând că temele preferate ale lui Dylan sunt trecerea anilor şi destrămarea dragostei. Alte reclame cu Watson sunt despre găsirea tratamentelor pentru cancer sau diabet, selecţia vinurilor, întreţinerea avioanelor moderne şi multe alte chestii cool. Toate acestea sunt aplicaţii în care Watson este folosit cu succes. Watson a devenit cu adevărat celebru când a învins doi campioni puternici la popularul joc Jeopardy! (n.red. - concurs de cultură generală). Şi, desigur, el (calculatorul) vorbeşte şi înţelege ce i se spune.
O aplicaţie majoră a calculatorului Watson este crearea tratamentelor individualizate (personalizate) de tratare a cancerului. Medicina personalizată îşi propune stabilirea de tratamente specifice fiecărui individ, dat fiind că fiecare dintre noi este unic din punct de vedere genetic, deci al condiţiei noastre medicale. Medicina tradiţională se bazează pe tratamente validate la nivel de populaţie, dar nu neapărat cele mai eficiente pentru un anume pacient. În plus, un medic (ca, de altfel, orice om) nu poate reţine decât o cantitate foarte redusă de informaţie. Astfel, este cert că majoritatea cunoştinţelor medicale, mai ales în tratamentul cancerului, unde se publică mult, pentru că există progrese însemnate, sunt imposibil de accesat şi folosit de un medic, pentru banalul motiv că ele depăşesc puterea noastră cognitivă de a memora, regăsi şi procesa informaţia. Prin capacitatea sa uimitoare de a citi, sistematiza şi procesa documente, Watson poate găsi în timp util cazurile medicale anterioare cele mai asemănătoare cu al unui anume pacient şi apoi să compileze alternativele de tratament cu ratele cele mai mari de succes.
Băieţii mei s-au jucat puţin cu Watson toamna trecută, la turnel de tenis US Open, unde IBM a avut un stand de demonstraţie, IBM fiind unul dintre sponsorii majori ai turneului. S-au demonstrat două aplicaţii: una în care Watson era folosit pentru a compune o melodie şi una în care crea o reţetă de mâncare nouă. De exemplu, pentru reţetă, alegeai cam ce fel de mâncare vrei să găteşti, cu carne sau fără, cu ce legume, ce fel de gust şi tot aşa. Apoi, după ce îţi spuneai toate dorinţele, calculatorul îţi producea automat o reţetă nouă, în mod spectaculos cam de acelaşi nivel de rafinament şi sofisticare cu ce ar găti un chef (bucătar) bunicel.
Cred ca v-aţi dat deja seama: Watson nu este un calculator obişnuit. El este o arhitectură cognitivă (cognitive architecture) inspirată după principiile şi procesele cognitive ale creierului uman. Principalele activităţi ale unei astfel de arhitecturi nu sunt executarea de algoritmi, precum în calculatoarele clasice, ci procesarea informaţiei (knowledge processing): (1) achiziţia şi organizarea cunoştinţelor, (2) învăţarea de cunoştinţe noi şi (3) luarea deciziilor, inclusiv pentru situaţiile neprevăzute de proiectant. Pe lângă Watson, s-au creat alte diferite arhitecturi cognitive: la Carnegie Mellon University s-a conceput ACT-R, axat mai ales pe modelarea diferitelor tipuri de memorie umană, la Rensselaer Polytechnic Institute s-a creat arhitectura CLARION, ce combină deciziile bazate pe asociaţii (asemănări) cu cele bazate pe cauză-efect, sau, în colaborare, la Stanford şi University of Michigan s-a proiectat architectura SOAR, pentru înţelegerea limbajului natural şi rezolvarea de probleme complexe, inclusiv planificare şi jocuri strategice. Acum suscită un maxim interes arhitectura creată de Google. Ea se numeşte Deepmind şi este axată pe o clasă nouă de metode de învăţare (learning), denumite deep learning.
Ne oprim aici şi vom continua săptămâna viitoare cu o altă pastilă de high tech.

Iată câteva linkuri unde puteţi afla mai multe despre calculatorul Watson, eventual să le folosiţi ca puncte de plecare în explorările voastre mai amănunţite:

https://www.ibm.com/devops/method/content/architecture/cognitiveArchitecture/
https://www-935.ibm.com/services/multimedia/GBE03642USEN.pdf
https://www-356.ibm.com/partnerworld/wps/servlet/ContentHandler/pw_com_sol-watson

sau o carte ce poate fi cumpărată online, prin Amazon:

https://www.amazon.com/Smart-Machines-Cognitive-Computing-Publishing/dp/023116856X/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1497400793&sr=8-1&keywords=watson+ibm

 

Alex Doboli


Alex Doboli este profesor universitar doctor în Departamentul „Electrical and Computer Engineering”, Stony Brook University, The State University of New York, SUA. Este autorul unei cărţi şi a peste 150 de articole ştiinţifice. A îndrumat 14 teze de doctorat în ingineria calculatoarelor. Foştii săi doctoranzi lucrează în companii cunoscute din high tech, între care IBM, Google, ARM şi Cadence.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (2 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.
Close