Faraonii României: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Nicolae Ceaușescu

-A A +A

Faraonii României: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Nicolae Ceaușescu
Tata, printre hârtiile lui de preot, avea și o listă cu sinonime la „satana”. Erau vreo 34 de termeni. Așa îmi aduc aminte. Printre ele figura și „faraon”. Drept exemplu, în satul Sânmartinul de Câmpie deseori, în loc de înjurături, auzeam: „Lua-te-ar faraonu'!”.
La Editura Fundaţia Academia Civică, București, 2012, a apărut cartea semnată de Dennis Deletant, „România sub regimul comunist”, ediţia a IV-a. Editorul cărţii este Romulus Rusan. Traducere din limba engleză de Delia Răzdolescu.
Volumul este simplu sintetizat, ca un manual, care în mod cronologic prezintă faptele celor din titlu. Dennis Deletant este una dintre vocile cele mai autorizate ale istoriografiei actuale. În activitatea didactică (la Centrul de Studii Românești din Londra) și în calitate de cercetător, înainte de 1989 a vizitat România în mai multe rânduri. Ce a făcut, ce nu a făcut, în anul 1988 Dennis Deletant a fost declarat persona non grata de către autorităţile de la București, pentru că luase legătura cu lideri ai opoziţiei și ai societăţii civile. În anii de după Revoluţie a susţinut proiectele de refacere a patrimoniului României, fiind distins în 1995 cu Ordinul Imperiului Britanic.
Introducerea cărţii cuprinde secţiunile: 1. Anii de început ai Partidului Comunist Român; 2. Partidul Comunist Român, secţie a Internaţionalei Comuniste (1930-1944); 3. Lovitura de stat de la 23 august 1944 și drumul către putere al Partidului Comunist Român. Volumul însumează trei capitole consistente: Dominaţia sovietică și dictatura comunistă (1947-1955); Autonomie și relaxare internă (1956-1969); Neostalinism și teroare profilactică (1970-1989).
* „Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Patidul Comunist Român s-a aflat la periferia vieţii politice românești. Identificarea partidului cu documentele comunismului (internaţionalizat – n.m.) și ameninţarea pe care o reprezenta Uniunea Sovietică, ca vecin ostil, l-au lipsit de orice sprijin popular”.
După o ședinţă care s-a ţinut la Moscova, în ianuarie 1921, membri ai Partidului Comunist din România, puţini ca număr (căci așa se numea partidul), au cerut afilierea la Comintern, care avea sediul la Moscova.
* „Componenţa etnică a conducerii partidului l-a făcut deosebit de vulnerabil pe scena ultranaţionalistă a vieţii românești din anii '30, când mitul iudeo-bolșevismului era propagat de Garda de Fier a lui Corneliu Codreanu și de alte mișcări de extremă dreaptă, precum Partidul Naţional Creștin, condus de Octavian Goga și Alexandru C. Cuza. Într-un efort de a prezenta o imagine mai autohtonă, unii membri de partid evrei și-au luat nume de împrumut românești, ca de pildă Iosif Chișinevski (Iosif Roitman), Leonte Răutu (Lev Oigenstein) și Valter Roman (Ernst Neulander)”.
Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca (ungur), tot evrei, și-au păstrat numele, dar evrei unguri era mult mai mulţi în PCdinR.
După încheierea pactului Molotov-Ribbentrop, în august 1939, Cominternul și-a schimbat linia. Hitler și fascismul nu mai constituiau dușmanul, în schimb, Marea Britanie și Franţa aveau să fie învinuite pentru cel de-al doilea război mondial. Cominternul evita orice atac la adresa dictaturii naziste. Apoi Hitler și Stalin au devenit dușmani. Astfel a început marea bătaie, românii au trecut Prutul la ordinul lui Ion Antonescu, România devenise aliatul Germaniei. Eram în 1944. Impulsul pentru lovitura de la 23 august a fost oferit de înfrângerea suferită de Axă la Stalingrad. Nu se știe nici azi dacă lovitura de la 23 august a fost un act judicios calculat ori un act de sinucidere pentru România. Încă părerile sunt împărţite.
* „Lovitura de stat a avut un impact crucial asupra cursului proiectat de Stalin pentru Partidul Comunist Român. Acesta a făcut cu putinţă și aducerea lui Dej în primele rânduri ale evenimentelor politice. Comuniștii au încercat să nege meritele Regelui Mihai. În fruntea mesei s-au așezat ei, comuniștii. Tot ei l-au predat pe Ion Antonescu rușilor pentru a fi judecat de crime de război”.
În octombrie 1944 sovieticii au cerut ca armata română din interior să fie redusă. Acest lucru a făcut ca armata română, de la 13 divizii, să aibă numai trei divizii. În mai 1947 mai avea un efectiv de 136.000. De la 419.000 de soldaţi în mai 1945, diferenţa pare cam mare. Asta înseamnă că armata română a fost decimată.
După încheierea războiului, au urmat alegerile din noiembrie 1946, „câștigate” de Blocul Democraţilor condus de Petru Groza. Toată suflarea știa că numărătoarea voturilor a fost trucată. Nu după multă vreme, Groza a pornit războiul împotriva naţional-ţărăniștilor și naţional-liberalilor. Aceștia din urmă au umplut închisorile. Regele Mihai nu a putut face nimic, deși a cerut ajutor Marii Britanii și Statelor Unite. Nu a fost sprijinit. Cărţile între Stalin și Churchill erau făcute.
La început comuniștii aveau 10 direcţii naţionale, majoritatea indivizilor, cu grade militare, circa 1.148. În 1956 numărul lor crescuse la 13.155 ofiţeri și 5.649 angajaţi civili. Partidul Comunist începuse de mult marea prigoană împotriva propriului popor, de la torturi la înfometare. România gemea de închisori, lagăre și șantiere de muncă forţată. Au fost strămutaţi din Banat și alte judeţe de la graniţa vestică mii de ţărani, duși în Bărăgan, de la copii abia născuţi, la bătrâni de 85-90 de ani. Totalul victimelor prigoanelor se ridică sub Gheorghiu Dej la aproape 2.000.000 de suflete.
Apoi, din 1965, a urmat Ceaușescu, care la început le-a dat speranţe românilor. Pe urmă, însă, din ani 1980, totul s-a deteriorat, au urmat înfometarea populaţiei, lipsa curentului electric, raţionalizarea benzinei și a căldurii din blocuri etc. Ceaușescu a sfârșit ca un netot, în urma unui simulacru de proces fulger.
Dennis Deletant a așezat la sfârșitul volumului un subcapitol, „Un protest transformat în revoltă”, în care aplică judecăţi despre așa-numita revoluţie din decembrie 1989.

 

Aprecierea dvs: - Media: 3.8 steluţe (4 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close