|

Andrei Marga, despre Universitatea Bistriţei: Neputinţă și confuzie

* „Mulţi se întreabă: atâta neputinţă la urmașii lui Coșbuc, Rebreanu și ai altora, care sunt omagiaţi cu sârg la ocazii?”

-A A +A


Andrei Marga, despre Universitatea Bistriţei: Neputinţă și confuzie
Nu este datoria mea să răspund la confuziile care au proliferat în jurul proiectului Universităţii „Liviu Rebreanu” din Bistriţa. Toate datele acestuia sunt în documente publice, care – împreună cu elaborări ce urmau să intre în discuţie – vor fi tipărite, pentru a putea fi folosite când proiectul se va relua, cu alţi actori, sub alte auspicii. Cine vrea informaţii precise, le are la dispoziţie.
Revenit, însă, deunăzi, din străinătate, mai mulţi cunoscuţi m-au zorit să nu las confuziile să treacă și să lămuresc lucrurile. O fac pe scurt.
1. Proiectul Universităţii „Liviu Rebreanu” din Bistriţa a plecat de la o intenţie a autorităţilor din judeţ și municipiu, discutată cu liderii (la manifestările dedicate lui George Coșbuc din 2016 și cu alte ocazii). Nimeni nu a fost inclus în Grupul de iniţiativă fără acordul lui. Nu au fost declinări înainte de oprirea proiectului. Reuniunile au fost oficiale, cu participarea autorităţilor. Comunicarea electronică a fost deschisă. Am sprijinit, în timp, autorităţi locale din numeroase judeţe. Nicăieri însă autorităţile nu s-au lăsat descurajate de considerente atât de superficiale și manevrate cu meschinării, în detrimentul evident al cetăţenilor, precum cele ale judeţului Bistriţa-Năsăud. Mulţi se întreabă: atâta neputinţă la urmașii lui Coșbuc, Rebreanu și ai altora, care sunt omagiaţi cu sârg la ocazii?
2. Pentru minţile lucide, trei aspecte sunt limpezi: profilarea mai departe și competitivitatea municipiului Bistriţa și a zonei din jur reclamă înfiinţarea Universităţii la Bistriţa; de noua instituţie pot profita industria, agricultura, comerţul, turismul și practic oricare locuitor al zonei; premisele permit astăzi înfiinţarea acestei universităţi. A uneia care nu imită pe celelalte!
3. Este de înţeles că universităţi existente reacţionează când se vrea înfiinţarea altei universităţi, inovative și promiţătoare. Adaug doar patru precizări:
a) Nimeni nu a spus că „extensiile” existente la Bistriţa sunt indispensabile noii universităţi. La drept vorbind, în forma lor actuală, nici nu ai ce să faci cu ele, valoarea lor universitară fiind îndoielnică. Cum se vede ușor, și în felul în care unii gândesc, personalul este de nivel modest, specializările sunt labile, iar faptul că absolvenţii află posturi de recepţioneri, casieri etc. nu este un succes universitar, cum se raportează naivilor.
b) Dintre cei peste șaizeci de participanţi la prima fază a proiectului, mai mult de patruzeci s-au angajat din dorinţa de a face ceva pentru locurile din care provin. Iar dacă cineva dorește să exercite o funcţie, faptul nu este un păcat, cum se colportează. Dacă vreunul din responsabili ar fi vrut să fie rector sau decan undeva, atunci putea ajunge în trei luni, în ţară sau în afară. Nu este, însă, miză pentru cine preferă să lucreze liber, fără obligaţiile funcţiilor.
c) Rămâne valabil ceea ce am spus în motivare: „România actuală are multe universităţi, dar, așa cum arată lucrurile în ultimii ani, are și o evidentă lipsă de rezultate în a scoate sistemul universitar existent dintr-o criză extinsă și profundă. În acest sistem se petrec fenomene grave, semnalate în discuţia publică, precum: neputinţa de a întreţine cu idei și proiecte specializate dezvoltarea ţării; scăderea calităţii absolvenţilor; reducerea valorii vârfurilor profesorale; comercializarea de lucrări și extinderea plagiatului; nepotism pe scară fără precedent în istoria modernă a ţării; emigrarea absolvenţilor de liceu aflaţi în căutarea unor șanse mai bune de studiu; stagnarea inovaţiei universitare; mimarea adaptării la lumea actuală; izolarea efectivă în raport cu dinamica internaţională; nemulţumirile sporite ale populaţiei cu privire la starea universităţilor”.
Nu se întrevede o șansă de a scoate universităţile românești din criză. Maladia este deja întinsă și adâncă! Din nefericire, confirmarea vine zi de zi. Chiar iritarea la proiectul Bistriţa probează în ce clișee se gândește și amintește că cine este performant nu se teme de iniţiative! În acest context, soluţia viabilă include – așa cum s-au petrecut lucrurile și în ţări care și-au relansat învăţământul superior – crearea de noi universităţi, competitive, care să fie locomotive ale dezvoltării.
d) Nu mi-am propus să mă refer la propria persoană. Dar dacă atunci când în loc de a discuta proiectul, se discută persoanele – conform unui sofism primitiv (ad hominem) – sunt dator să precizez că în orice instituţie pe care am condus-o, în ţară sau în afara ei – de pildă, Universitatea Babeș-Bolyai, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul de Externe, Institutul Cultural Român – am prezentat programul în scris, iar deciziile și realizările se pot verifica. Din acele programe și realizări – care au adus inovaţie și reformă în vederea sincronizării cu lumea civilizată – se trăiește și astăzi. Fiind în fruntea generaţiei mele, nu am avut nevoie decât de puterile proprii, nu de proptele. Că pe unii îi interesează nu faptele, ci campaniile orchestrate, nu ne privește. În definitiv, ca rector sau ministru nu poţi proclama profesor orice neisprăvit. Iar împrejurarea că, în condiţiile politice din 2012, s-a recurs la orice mijloc pentru a-i defăima pe cei din faţă și s-a fabricat orice, că instituţiile funcţionează așa cum o fac, este cunoscută. Cine se satisface cu aiureli, să fie sănătos. Așa cum spunea William James, după opiniile pe care le debitează cineva i se cunoaște valoarea. La timpul potrivit, falsurile se vor demasca singure, ca atâtea altele în România de azi. După cum se va dovedi că am avut dreptate, inclusiv în ceea ce privește proiectul despre care discutăm

prof.dr. Andrei Marga

(30 iulie 2017)

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

Comentarii

imaginea utilizatorului Vizitator

Cu aproape 10 ani in urma, Andrei Marga, pe atunci rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj – Napoca, prezent la Extensia UBB, recent infiintata la Bistrita, a susţinut cu acel prilej necesitatea construirii unui campus universitar în municipiul Bistriţa. Pe atunci, Marga parea convins de perspectivele extensiilor universitare pe care acum le contesta. El spunea ca odată cu dezvoltarea economică a municipiului Bistriţa, au apărut, în timp, aşa cum îi stă bine unui oraş care se respectă, instituţii de învăţământ superior. Una dintre acestea este Extensia Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj –Napoca, care în anul universitar 2008 – 2009 a atins un număr de o mie de studenţi. In acest sens, el anunta ca se preconizează creşterea numărului de studenţi care vor frecventa cursurile Extensiei UBB, dar şi creşterea numărului locurilor de cazare în căminul studenţesc, care ar putea fi peste o sută. În acest context, Andrei Marga a înaintat ideea construirii unui campus universitar la Bistriţa, care din pacate nu s-a realizat. Ciudat este ca acum acelasi Marga vrea o universitate autonoma la Bistrita, pe care o vede ca singura masura de redresare a invatamantului superior romanesc!!! Pai daca in 10 ani, autoritatile locale impreuna cu universitatile-mama n-au fost in stare sa construiasca UN CAMPUS UNIVERSITAR, cum ar putea sa cereeze o universitate autonoma si inca una performanta?
Realitatea e ca nu de noi universitati duce invatamantul superior romanesc, ci de lipsa de reformare a universitatilor existente. Pentru orasele mici, solutia ramane extensiile universitate cu programe academice la nivel de licenta, pentru facultati cu profil de interes pentru economia locala, urmand ca programele la nivel de masterat sau doctorat sa fie mentinute in universitatile-mama. Pentru asta insa , e necesar ca si extensiile sa beneficieze de conditii optime de studiu, prin crearea unor campusuri universitare moderne.

imaginea utilizatorului vizitator

Marga spune ca Proiectul Universităţii „Liviu Rebreanu” din Bistriţa a plecat de la o intenţie a autorităţilor din judeţ și municipiu, discutată cu liderii (la manifestările dedicate lui George Coșbuc din 2016 și cu alte ocazii). Nimeni nu a fost inclus în Grupul de iniţiativă fără acordul lui.
Pe de alta parte Prefectul Ovidiu Frenț a afirmat într-o recentă ședință de colegiu prefectural că discuțiile de înființare a Universității Bistrița sunt stopate și că inițiativa nu a aparținut autorităților locale, ci profesorului Andrei Marga: ” nu s-a produs însă nicio deteriorare a relațiilor cu UBB și UTCM, s-a discutat cu conducerile celor două universități” a explicat prefectul care spune și că s-a ajuns la concluzia ca proiectul nu e deocamdată oportun”.
Ba mai mult, directorul general de la Comelf Bistrița, Dorin Stoian, despre care se spunea ca ar face parte din grupul de initiativa a negat vehement acest lucru, afirmand în aceeasi ședință a Colegiului prefectural că este complet inoportună înființarea universității ” Liviu Rebreanu” și că ideea ar fi produs o iritare atât de mare la nivelul conducerilor Universității Tehnică Cluj Napoca, respectiv Universității Babeș-Bolyai, încât sunt amenințate proiectele pentru extensiile acestora de la Bistrița:” trebuie să facem în așa fel încât răul produs cu anunțurile de înființare a Universității Liviu Rebreanu să nu ne afecteze. Povestea cu înființarea universității la Bistrița a produs aversiune la nivelul UTCM și UBB. Trebuie să găsim o soluție să explicăm ce se întâmplă și ce am construit până acum să nu fie pus sub semnul întrebării și al regresului. Nu am fost implicat de niciun fel în înființarea universității Liviu Rebreanu, așa cum s-a speculat în presă”. Pana la urma care-i adevarul?

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.
Close