Corespondenţă din Serbia:

Dobrâ dan, Vârşeţ !

-A A +A

Dobrâ dan, Vârşeţ !
    Vârşeţul are alura arhitectonică a unui oraş ce a fost populat odată de foarte multi nemţi (dupa alungarea turcilor din Banat - 1718 - Coroana Habsburgică a luat sub stăpânire acest teritoriu). Aceştia şi-au pus amprenta asupra stilului oraşului şi asupra zonei viticole, deoarece au adus o muţtime de viticultori în zonă. Din păcate, Cel de-al doilea Război Mondial a adus un exod al populaţiei teutone, care s-a văzut nevoită să fugă din calea armatei sovietice în 1945.
    O plimbare la pas prin Vârşeţ, făcută sâmbătă dimineaţa, ne-a dezvăluit faţa unui oraş frumos, liniştit şi boem. Am pornit din centru, de la Casa Orașului, adică Primăria, edificiu care datează din 1795, formată din trei clădiri, fiecare construită în alt secol (18 stânga, 19 centru și 20 dreapta).
    La doi paşi în zona centrală, e o clădire roasă de vreme. Imobilul este o veche cârciumă ridicată în secolul 18, numită ,,Două Pistoale", după darul lui Karade Petrovic care a cinat aici în drum spre Rusia în timpul răscoalei sârbești și neavând bani a plătit cu 2 pistoale.
    Una dintre atracţiile zonei centrale, situată pe strada Dositejeva, estei cea mai veche farmacie din Vârşeţ înfinţata în 1784 și una dintre cele mai vechi de pe întreg teritoriul Serbiei. A funcționat până în 1971, după care a fost trasformată în muzeu.
    Arealul central este dominat şi de un impunător lăcaş de cult - Biserică Româno-Catolică, clădire închinată sfântului Gerhard, în 1863 (un misionar catolic care propovăduia creștinismul în Banat). Construită în stil neogotic, biserica se folosește - pe lângă obișnuitele slujbe - la concerte de orgă, cor sau operă.
    La fel de impozantă este şi Biserica Ortodoxă Românească „Sfânta Mântuire”, construită în 1913. Este construită după planurile arhitectului Dimitrie Boitaru, în stil bizantin, biserică reprezentativă pentru comunuitatea de români de aici.

    Pe de altă parte, din zona Primăriei se poate ajunge pe Svetosavski Trg, unde este bibliotecă și statuia lui Bora Kostic, un mare maestru al șahului. Tot pe această stradă se află Teatrul și Palatul Episcopiei Banatului, acesta din urmă fiind construit în 1763, în același stil dominant din această zonă, baroc. Simbolul Vârşeţului este Kula, turnul rămas din cetatea de pe deal, construită în 1439. După pacea de la Karlovac (1701) fortificaţia a început să fie demolată, iar Kula este singura rămasă din linia de apărare împotriva otomanilor.

    Aprecierea dvs: - Media: 4.7 steluţe (7 voturi)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului ioan rus

    Foarte frumos textul, domnule profesor! Precizia, frumuețea stilistică vă califică între cei mai aleși scriitori, intelectuali ai Nasudului, chiar daca nu ati adunat textele in carti. Talentul nativ are acuratetea magistrului Ripeanu, cati se pot lauda cu o asa o insotire de caliati?!

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close