Începuturile comunei Parva: aflaţi cum au fost hăituiţi primii localnici de sângeroșii câini ai tătarilor, în 1241

-A A +A

Începuturile comunei Parva: aflaţi cum au fost hăituiţi primii localnici de sângeroșii câini ai tătarilor, în 1241
    Un interesant și inedit aspect despre începuturile comunei Parva este relevat de istoricul năsăudean acad. Iulian Marţian (1867 – 1937), în primul număr al prestigioasei reviste Arhiva Someșană, apărut la Năsăud în 1924. Potrivit lui Marţian, acum opt secole în Parva existau 12 gospodării, iar prima invazie a tătarilor pe Valea Someșului i-a forţat pe săteni să caute crestele munţilor pentru a scăpa cu viaţă, chiar în ziua de Paști. Alături de fugari din Maieru și Sângeorz, părvenii au fost hăituiţi de câinii tătarilor trimiși în recunoaștere. Din relatarea transmisă de-a lungul vremii în comunitatea Parvei, aflăm și lucruri despre îmbrăcămintea cruzilor luptători mongoli care ne-au trecut meleagurile prin foc și sabie: piei de lup înzorzonate cu clopoţei de aramă.

    Dar iată ce scria Iulian Marţian:
    „Primele date mai specificate despre Rodna le avem de pe timpul invaziunii mongolilor de la 1241, datorite canonicului Rogerius de la Oradea. Acest cronicar al secolului 13 ne spune că Rodna a fost un oraş bogat al Teutonilor, unde erau minele de argint ale regelui şi în care locuia o mulţime nenumărată de oameni. El ne descrie apoi, pe scurt, cum a fost cucerit acest oraş de Mongoli şi că judele Ariscald, împreună cu 600 de oșteni, a fost constrâns să se alăture hoardei Mongolilor în cuceririle din interiorul ţării. Memoria incursiunii Mongolilor s-a păstrat foarte vie, până în prezent, în poporul românesc din împrejurimea Rodnei și în toate satele se vorbeşte despre această catastrofă ca despre un eveniment din trecutul recent. La anul 1906, am notat următoarea tradiţie pe care mi-a comunicat-o ţăranul Ioan Rus din Parva: «Când au întrat tătarii în ţară, pe la Rodna, satul Parva nu avea decât 12 case. Era în ziua de Paşte, când veniră peste munte în satul nostru fugarii de Maieru şi de la Sângeorz cu vestea îngrozitoare că vin tătarii! Puţinii locuitori se ridicară în grabă, cu toate vitele lor şi plecară împreună cu fugarii la munte. Cum însă zăpada prinse a se topi, fiind la începutul primăverii, apele erau mari şi nu se putea străbate de-a lungul văii; ei trebuiră deci să ia calea cea rea, pe coasta dealurilor de pe malul drept al râului. Dar abia purceseră la drum, când iată că o laie de câini mari şi răi, care erau câinii tătarilor, începu a-i urmări lătrând întocmai precum copoii noştri urmăresc vânatul. Bieţii oameni abia se putură apăra de dobitoacele însetate de sânge până ajunseră la locul care se numeşte «Puntea Tătarilor». Pe acolo, anume, poteca este atât de îngustă şi duce peste o stâncă atât de prăpăstioasă, încât doi bărbaţi putură să oprească laia de câini, iar când ajunseră tătarii la acest loc, văzură că nu se mai poate înainta, se reîntoarseră în sat unde dădură foc caselor şi grajdurilor. Tătarii erau îmbrăcaţi în piei de lup neargăsite, care le atârnau de pe umeri şi care la marginile de jos erau prevăzute cu zurgălăi de aramă, în scopul ca câinii să auză întotdeauna pe unde merg stăpânii lor. Am considerat de prea naivă şi bizară această tradiţie, până la anul 1911, când am citit că s-a descoperit însemnarea unui călugăr benedictin, undeva într-o mănăstire din Italia. Acest călugăr descrie la fel îmbrăcămintea mongolilor şi spune şi el că aveau cârduri întregi de câini cari se numesc câini de sânge. Iată deci cum se adevereşte tradiţia de mai sus!”.

    Anul 1241 a fost însângerat pentru mai multe regiuni românești

    Marea invazie mongolă a afectat o bună parte din teritoriul actual al ţării. Românii, care nu dispuneau de formaţiuni statale consolidate, de structuri militare bine organizate, de fortificaţii corespunzătoare, nu au fost în stare să le reziste. Din cauza invaziei, care a distrus majoritatea evidenţelor culturale de scriitură și limbă când a fost prădată zona în 1241, puţine mărturii ale evului mediu cultural românesc mai există astăzi.
    Tătarii au intrat mai întâi în Moldova, plecând din zona Haliciului (Galiţia). Un corp de oaste a înaintat de-a lungul râului Ceremuș, până la Cârlibaba, unde s-a împărţit în două coloane: una, condusă de hanul Cadan, a pornit prin pasul Rotunda spre Rodna, iar a doua coloană, în frunte cu Buri, a pornit spre Maramureș. Cadan a cucerit Rodna, Bistriţa, Clujul și Oradea. Un alt corp de oaste, condus de Calcan, a intrat în Moldova și a ajuns la trecătoarea Oituz, unde s-a luptat cu românii și secuii și a cucerit Tușnad, Odorhei, Cetatea de Baltă, Blaj și Alba Iulia. Un alt corp de oaste, condus de Bugec, a înaintat de-a lungul Siretului și a distrus biserica fortificată a cumanilor de pe Milcov, iar apoi a cucerit zona Buzăului și a intrat pe Valea Buzăului, spre Brașov. S-a întâlnit la Târgu Secuiesc cu Calcan și apoi a luat drumul Făgărașului, intrând în teritoriul lui Seneslau, până la Turnu Severin. În continuare, Bugec a intrat în Banat de-a lungul râului Cerna, atacând și cucerind Cenadul și, în final, Timișoara.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (6 voturi)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului Gavrila Moldovan

    Frumos articol. Felicitări autorului.

    imaginea utilizatorului Călini Vasile

    Tot din timpul invaziei tătarilor pe meleagurile noastre, când eram copil am auzit din gura unui bătrân o poveste(legendă) mai șugubeață.
    Era pe vremea aratului și populația din Rebra de la acea vreme, era se pare neliniștită din cauza invaziei tătarilor.
    Așa se face că fiind vremea semănatului unul dintre rebreni care avea gușă(de aceea ne zice ”gusalăi”) și care semăna pe un teren situat lângă Valea Rebrei strigă la un altul care era și ara pe deal. - Măi Iuane, nu ai să-mi dai două cupe de ”tătară” (secară) ? ( el din cauza ”gușei”, bazedofului nu putea pronunța corect secară.
    Cel de pe deal a înțeles altceva și întreabă pentru a înțelege mai bine. - Vin tătarii ?
    Cel din vale din cauza distanței dintre cei doi a confirmat și mai apăsat , strigând - da ”tătară”, ”tătară”.
    Atunci cel de pe deal împreună cu familia cu care era la muncă a crezut că nu-i de glumă și-a pus animale cu jugul la car, și-a luat tot ce avea la îndemână și a plecat alertându-i pe toti oamenii care îi întâlnea să fugă împreună că vin tătarii. Intâmplarea face că omul acesta avea pus în car un ol de lut strâmt la gură în care avea apă. În acest ol a intrat un bondar , care neputând să iasă făcea o gălăgie specifică, și cum auzeau sunetul emis de bondar, toți credeau că este gălagia făcută de tătarii pe care îi considerau în apropiere și credeau că sunt pe urmele lor . Așa se face că grupul fugar a trecut dealul pe la Gersa și acum era undeva pe dealurile de la Hordou(Coșbuc). Tot mergând așa au dat peste un teren mai accidentat și carul s-a răsturnat , iar olul cu apă s-a spart. După ce au repus carul pe roți grupul a stat cu urechile ”ciulite” pentru a mai auzi zgomotul care l-au auzit neîntrerupt până atunci. Toți au fost de acord că nu se mai aude nimic și nu mai sunt în pericol. Astfel că au rămas acolo pe dealurile din Hordou, care se pare erau neocupate întemeindu-și mai multe gospodării acolo.
    Iar în povestioară se spune că o parte din hordoani(coșbuceni) provin din rebrenii care au fugit departe de Rebra din cauza unei alarme false care s-a datorat pronunțării incorecte a cuvântului secară și bineînțeles a bondarului din olul pentru apă care a întreținut continuu frica de tătari.

    imaginea utilizatorului diosdado macapagal

    E vorba de invazia din 1762,ultima de altfel. La Pojorîta,jud. Suceava există de asemeni DRUMUL TĂTARILOR. In limba chineză, TĂTAR inseamna CÂINE...Așa afirmă undeva Nietszche ( care era la bază filolog ).

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close