Liviu Dragnea, după vizita la Sângeorz-Băi și Lunca Ilvei: ”Astăzi, niște oameni m-au ajutat să-mi dau seama cât s-a pierdut în România și cum ne-am bătut joc de această țară foarte bogată”

-A A +A

Liviu Dragnea, după vizita la Sângeorz-Băi și Lunca Ilvei: ”Astăzi, niște oameni m-au ajutat să-mi dau seama cât s-a pierdut în România și cum ne-am bătut joc de această țară foarte bogată”
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
    Vineri după-amiază, președintele Camerei Deputaților și al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, și ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, au efectuat vizite de lucru la Sângeorz-Băi și Lunca Ilvei. Însoțiți de președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, de secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Sorin Roșu Mareș, de prefectul Ovidiu Frenț, de senatorul Ioan Deneș, de deputatul Daniel Suciu, de primarii Năsăudului și Becleanului, Mircea Romocea şi Nicolae Moldovan, dar și de alți primari și viceprimari din județ, ei au poposit mai întâi la Sângeorz-Băi, la primul depozit de colectare și balotare a lânii înființat în Bistrița-Năsăud. Aici au asistat la balotarea ultimei legături de lână din TIR-ul ce va duce marfă, adunată în ultima lună de la oierii din zona orașului-stațiune, în portul Constanța, conform unei comenzi de 1.500 de tone de lână brută pentru export în India.

    Apoi, au fost vizitate două obiective economice private din Lunca Ilvei. S-a început cu fabrica de prelucrare a laptelui „Eliezer Prod”, societate comercială ce aparține familiei Sabina și Marcu Leșan, oameni de afaceri tineri, care au ajuns să dea de lucru la 50 de muncitori, de asemenea plătind, prin colectarea laptelui, munca a peste 2.000 de familii de fermieri. Marca Eliezer Prod este cunoscută în întreaga țară, printre clienți numărându-se lanțul de hipermarketuri Carrefour și Mega Image, dar și peste hotare, în țări ca Spania, Grecia și, mai nou, Iordania.

    A urmat vizita la moderna fabrica de cherestea ”Silvania Internațional”, aflată în portofoliul grupului de firme Montana Iugan Silvania (MIS) Grup Anieş, condusă de directorul general Emil Iugan. Discuțiile s-au axat în principal pe metodele de utilizare a lânii in construcții, dar și pe posibilitățile de valorificare a biomasei şi utilizarea biomasei pentru obținerea energiei. Pe de altă parte, turul fabricii a scos în evidență linia de procesare superioară a cherestelei, linie ce a permis "Silvaniei Internaţional" dezvoltarea elementelor noi de construcţie din lemn, precum grinzile stratificate care pot înlocui betonul armat. De asemenea, cheresteaua de răşinoase, valorificarea superioară a lemnului subţire, ramele pliabile din lemn pentru diferite tipuri de ambalaje, căsuţe de vacanţă, mobilier de grădină, elemente lamelare stratificate din lemn de răşinoase sau peleţi din rumeguş sunt alte mărfuri pe care fabrica din Lunca Ilvei le desface, în principal, pe piaţa externă, mai ales în ţările arabe, dar și în Occident, produse expuse în cadrul unei expoziții.

    La finalul vizitei, Liviu Dragnea a vrut să sublinieze o serie de aspecte legate, în principal, de cele văzute și auzite la Sângeorz-Băi și Lunca Ilvei:

    În primul rând, am vorbit despre producția în colectarea de lână și se dovedește că ceea ce am propus noi în acest sens poate deveni realitate, iar România poate redeveni o sursă importantă de venit atât pentru oieri, cât și pentru stat. Am văzut astăzi în câte moduri se poate folosi lâna, cât de utilă este și ce crimă a fost în această țară în care, de zeci de ani, lâna se aruncă ori se arde. Când spuneam că sunt zeci de mii de tone de lână care se ard unii râdeau, alții ne criticau, unii spuneau că e minciună, alții că nu-i interesează. Acesta este un exemplu de valorificare a ceea ce are această țară ca și resurse. Nicio țară dezvoltată nu a risipit așa cum a risipit România de la Revoluție încoace. Noi vorbim acum de un program complex de colectare și valorificare a lânii. Lâna poate fi și va fi folosită în multe domenii, s-a stabilit o schemă de minimis pentru lână, 1 leu pentru fiecare kg de lână vândut în plus față de ceea ce încasează. În primă fază vor fi realizate centre de colectare, apoi cele de valorificare. Vorbim de o resursă care aduce venituri pentru cioban, creează locuri de muncă, venituri la bugetul de stat și bogăție pentru România. Va fi stimulată creșterea oilor și prin această măsură. De mai bine de 15 ani zootehnia din România a fost într-un proces de distrugere, în ultimii ani a început să se refacă. S-au distrus numeroase unități de producție, în tot acești ani am importat sute de mii de tone de carne și produse din carne și exportăm doar 30.000. Este un program pe care ni l-am asumat, nu e ușor, are mulți dușmani, multe piedici, dar rezistăm și îl ducem la capăt. Până acum s-au înscris 32.000 de oieri în acest program, înseamnă că este important și îi ajută. Vor avea beneficii și ei, și statul. Se dovedește că poate deveni realitate ce am propus noi și România poate redeveni o sursă importantă de venit și pentru oieri, și pentru stat. Mulți români pot vedea cât de utilă este lâna și ce crimă a fost în această țară de aproape două decenii, când lâna se ardea sau se arunca. Ne-a arătat domnul Iugan, aici, cum se poate folosi lâna în construcții. Așa, ca să știm, vă prezint niște cifre: în Scandinavia casele din lemn reprezintă 80 la sută din construcțiile de locuințe, în Austria și Germania 38-40 la sută, la noi cifra impresionantă de 1 la sută. Casele din lemn sunt mult mai ieftine, mult mai sănătoase, mult mai călduroase iarna și mult mai răcoroase vara. Mai au un avantaj, că au costuri mici la încălzire și sunt foarte durabile. Ne-au arătat, aici, dumnealor ce se poate fabrica în România și cum se poate folosi atât lâna, cât și lemnul. Am discutat, de asemenea, despre carnea de oaie, despre cum trebuie să sprijinim și să stimulăm consumul de carne de oaie în România și vă rog, domnule ministru Petre Daea, să începem un program de promovare a cărnii de oaie. Ne-a arătat, de asemenea, domnul Iugan ce înseamnă să nu risipești. Sigur, avem o țară foarte bogată, dar de ce n-am încerca să stopăm risipa? E nevoie de puțină dorință, determinare și inteligență. Ne-a mai arătat domnul Iugan cum se pot folosi resturile din pădure, crengi, scoarță, lemn putred, care se poate transforma în biomasă folosită la încălzire pentru comunitate, cum este cazul acestei comune: Lunca Ilvei. Am vizitat, de asemenea, o fabrică de brânzeturi și produse lactate și am constatat cu bucurie că în România au reînceput să se producă produse alimentare bune, gustoase și foarte curate. Am mâncat toate sortimentele de brânză, lapte, cașcaval, kefir și smântână și vreau să vă spun că au același gust ca înainte de 1989, un gust curat, care îți umple gura de plăcere și care îți dă foarte multă sănătate. Poate ar fi bine să ne reîndreptăm spre produsele românești, pentru că așa îi ajutăm pe producătorii noștri în competiția dură și nu foarte cinstită cu cei străini și ne ajutăm și pe noi, mâncând sănătos. Am vorbit, de asemenea, cu domnul Radu Rey despre zona montană. Trebuie să recunoaștem și să ne asumăm că, la nivel politic, de mulți ani de zile, fiind alocat foarte mult timp pentru scandal, scandal sterp, fără rezultate, în continuare se pierd resurse care stau nefolosite, resurse uriașe ale țării. Zona montană este vizitată de către străini, ne spun cât e de frumos, numai că până acum n-a existat un concept integrat despre dezvoltarea zonei montane. În zece ani putem aloca cel puțin 1 miliard de euro pentru zona montană pe diverse domenii de activitate: atât turism, cât și producție. Este o zonă care are un foarte mare potențial, oamenii de aici trebuie ajutați pentru că nu au condițiile din alte zone, dar ajutați în mod inteligent, astfel încât zona montană să fie nu numai atractivă, ci și productivă pentru România. Am vorbit, de asemenea, de dulcețuri, de fructe, după ce un tânăr întreprinzător ne-a prezentat dulcețuri pe care vă invit să le gustați, pentru că rar găsiți așa ceva, numai acasă faceți, sunt curate și foarte gustoase și, astfel, am rediscutat despre ideea noastră în a aloca pentru elevi 350 de grame de miere polifloră, curată, pe lună, de la 1 ianuarie să livrăm în școli, astfel îi ajutăm și pe producătorii de miere români, îi ajutăm și pe copii. Cam atât am vrut să vă spun și vreau să închei prin a-i felicita pe acești oameni, iar pentru mine a fost mai mult decât o onoare să văd ce pot face niște români care mi-au predat, astăzi, multe lecții și m-au ajutat să-mi dau seama cât s-a pierdut în România și cum ne-am bătut joc de această țară foarte bogată. Am să iau exemplul dumneavoastră și am să-l discut cu toți factorii de decizie din această țară, pentru a-l promova peste tot în vederea dezvoltării acestei țări”, a spus Liviu Dragnea.

     

     

     

    Aprecierea dvs: - Media: 4.4 steluţe (5 voturi)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului Vizitator

    Multă vorbă, fapte puține. Avem resurse neutilizate ba chiar lasate la mila Domnului și ne plângem de sãrăcie. Cei care ne-au condus și ne conduc habar nu au ce înseamnă să coordonezi o mică afacere, la care să nu ai pierderi și în același timp să fii competitiv. Noi nu am amendat sau anchetat pe nimeni pentru proasta administrare a țării. Toți care știu să conducă o afacere au rămas în afara politicii. Politicienii au distrus această țară și tot ei trebuie să o repare, dar se pare că ăia care se pricep nu încap în fruntea țării.

    imaginea utilizatorului Vizitator

    Daca tot ati fost prin zona ,sigur ati observat ce drum rau este de la Nasaud spre Sangeorz !Cand se va face cu adevarat un drum bun?Si sper ca ati vazut statiunea de la Sangeorz in paragina !Cand aveti de gand sa o transformati in zona turistica atractiva ?ne-am bucura daca v-ati implica in aceste probleme !Altadata aceasta statiune gazduia si trata mii de oameni ,azi e decazuta ,daca vin cateva sute !Cu toate acestea apele minerale au o putere terapeutica asemenatoare cu cele de la Carlovyvari !Dar nimeni nu valorifica acest potential !

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close