Referendumul pentru modificarea Constituției,

Între încercarea mării cu degetul și ruleta rusească

-A A +A

Între încercarea mării cu degetul și ruleta rusească
În România, căsătoria este reglementată de articolul 48 din Constituție și de prevederile Codului Civil, prin articolul 259, care spune că aceasta este posibilă doar între un bărbat și o femeie. Tot Codul Civil interzice recunoașterea căsătoriilor și a parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex încheiate în alte țări. Pe cale de consecință, doi oameni se pot căsători legal doar dacă unul este bărbat iar celălat femeie. Iar alte „variante” nu există, ele nefiind recunoscute.

 Din punct de vedere legal, un altfel de cuplu, căsătorit în afara țării, nu se va „bucura” niciodată de protecția statului român ca și „familie”. În paranteză fie spus, odată modificată Constituția, statul și-ar face oare cu mai multă abnegație datoria de a încuraja familiile „tradiționale” să dăinuiască? Aici e de ajuns să ne referim doar la milioanele de români plecați din țară, la muncă prin alte zări. Nimeni nu s-a obosit până acum să știe măcar numărul exact al celor nevoiți să-și abandoneze familiile ori să-și lase copiii în grija altora, pe motiv de „grijă” a statului față de ei.

 „Creștin sau european?”

 Și atunci? Care este de fapt miza acestui atât de mediatizat referendum pentru redefinirea familiei, câtă vreme el nu va schimba deloc status-quo-ul actual? Are el oare legătură cu precedentele încercări de modificare a Constituției? De această dată consecințele, „dincolo de rezultatul votului sau de valorile disputate”, ar putea fi diferite, cu mult mai grave, dar sigur nedorite de niciunul dintre românii susținători de bună-credință ai unui astfel de referendum. Într-o analiză aprofundată a ceea ce ar putea deveni un astfel de plebiscit popular, Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), ce funcționează în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI), spune nici mai mult nici mai puțin decât că miza principală este de fapt introducerea în societatea românească a unei false dihotomii: „distincția între a fi creștin și a fi european”.

 „Referendumul care stă să vină, din perspectiva societală și a consistenței societății românești, poate eroda mai mult ca niciodată societatea românească, pornind mecanismul subiectelor sensibile care pot exploda social. Fenomenul va căpăta și mai mare amploare atunci când acesta va fi încurajat politic și religios, inclusiv din afara României. Se creează ideea falsă că a fi european înseamnă a nu avea o familie tradițională și a fi credincios/tradițional înseamnă a nu fi nicidecum pro-european. În realitate, există în România, în majoritate, cetățeni care au familii tradiționale și se consideră europeni, așa cum există și persoane LGBT credincioase”, arată în analiza sa, Tatiana Cojocari, membră a Consiliului de experți LARICS (vezi textul integral aici: http://larics.ro/crestini-versus-europeni-referendumul-pentru-familie-dincolo-de-familie/). Această idee falsă, ascunsă ca miză în referendumul ce stă să bată la ușă, devine astfel o armă cu care românii și-ar putea risca la o veritabilă „ruletă rusească” viitorul, prin divizarea până la ruptură a societății pe distincții artificiale.

 Nu suntem la prima încercare

 Că demersul de astăzi - susținut puternic de Biserica Ortodoxă Română dar și de celelalte biserici și culte din România - nu este o încercare singulară, știm. Au mai fost momente în istoria recentă a țării când s-a încercat o „redefinire” a căsătoriei, de fiecare dată soldată cu eșec. Penultima „încercare a mării cu degetul” a venit din partea Mitropoliei Moldovei, care solicita în urmă cu patru ani „inițierea unor acțiuni de sensibilizare a oficialităților, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituție a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanța tradiției creștine a poporului român, evidențierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Romană l-a avut și îl are în istoria țării, a necesității predării religiei în școală, precum și importanța susținerii românilor aflați în afara granițelor țării”.

 Un demers de asemenea dificil de înțeles, câtă vreme Constituția României spunea deja, la articolul 7, că „statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”; la articolul 26, alineatul 1, că „autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”; la articolul 32, alineatul 7, că „statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege”.

  „Încercarea mării cu degetul” trecea însă cu destulă lejeritate peste alte principii consfințite tot prin legea supremă - la articolul 29, alineatul 1: „libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”; ori alineatul 6: „părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine”.

 Și totuși, România este un stat laic

 Contrar afirmațiilor unor politicieni de la acea vreme, cum că Romania e stat laic, deși nu scrie așa ceva în Constituție, România este considerată, de facto, un astfel de stat. Curios cum chiar o astfel de inițiativă, referitoare la specificarea în clar a cuvântului <laic> în Constituție, a eșuat de asemenea, tot în urmă cu câțiva ani, fiind respinsă de majoritatea parlamentarilor vremii.

 În jocul acesta politic riscant, iscat de un referendum cu o miză neprevăzută, ar trebui să nu uităm a ne reaminti totuși și cele ce spune chiar Constituția - ce acum se vrea a fi modificată - referitor la limitele revizuirii sale: „de asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora” - Articolul 152, alineatul 2.

 Iar în ceea ce privește sensibilitatea de înțeles a românilor cu privire la sensul cuvintelor „libertate”, „familie”, „tradiție” ori „religie” aș mai completa doar atât, parafrazând unul din liderii politici de acum patru ani: „România rămâne, totuși, un stat laic, și asta o spun în calitate de creștin”. Cuvântul „totuși” îmi aparține. Nu mi-aș dori să fiu nevoit să îl înlocuiesc cu „încă”.

 

Aprecierea dvs: - Media: 3.6 steluţe (5 voturi)

Comentarii

imaginea utilizatorului Vizitator

Modificarea constitutiei doar pentru redefinirea familiei este o falsă problemă. In prezent, la Art. 48 din Constituție se prevede : "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor", iar modificarea ar avea urmatoarea formulare: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor". Numai pentru acest lucru sa modifici constitutia care presupune sa organizezi un referendum, dovedeste o forma de populism ieftin, care nu rezolva nici una dintre adevaratele probleme cu care se confrunta astazi multe familii din Romania. Factorii care distrug familia sunt cei de natura socio-economica, precum : migrația economică, prețul foarte mare al apartamentelor și chiriilor, programul prelungit de muncă, insecuritatea economică, lipsa unei infrastructuri instituționale și comunitare pentru a combate și preveni alcoolismul, depresia și violența domestică , etc. Mai mult decât atât, redefinirea familiei ca fiind formată dintr-un bărbat și o femeie exclude automat orice alt tip alternativ de familie, precum familiile monoparentale. Faptul că se acorda prioritate acestei probleme în dauna factorilor socio-economici, demonstrează că inițiativa nu are in vedere o îmbunătățire a calității vieții familiale, ci este o cruciadă îndreptată împotriva unei minorități. Pe de alta parte, este evidenta nevoia modificarii Constitutiei in intregime, pe toate articolele, pe toate capitolele care trebuie amendate. Daca se merge pe aceasta varianta de a amenda Constitutia din cand in cand, pe cateva subiecte mai mult sau mai putin esentiale, se poate ajunge la o Constitutie incoerenta. In concluzie, consultarea populara pe tema familiei traditionale este mai degraba o tinta falsa prin care PSD vrea sa-si mascheze esecul guvernarii si sa deturneaze atentia de la tintele cu adevarat majore, de mare importanta atat sub aspect politic, cat si economic, printr-o manipulare ieftina.

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close