|

Tirania tabletei, copiii și educaţia ministrului

-A A +A

Tirania tabletei, copiii și educaţia ministrului
Dacă educatorii veghează asupra conţinutului potrivit și asupra folosirii cu moderaţie a tabletei, nu există nicio primejdie pentru copii.

„London School of Economics” dedică de câţiva ani resurse pentru cercetarea utilizării computerului în orice format – PC, tabletă, smartphone – în educaţie. Nevoia unor studii serioase vine din datele incerte care circulă în lume și mai ales pentru a combate știrile negative de pe Internet, care, fără nicio bază știinţifică, se jură că folosirea tabletei de către școlari îi îmbolnăvește și îi omoară cu zile. Sonia Livingstone, profesor de psihologie socială la Departamentul de Media și Comunicare al LSE, a investigat sute de familii în toată Europa în proiectul “Parenting for a Digital Future”, cu focus pe elevii de vârstă mică. Primele constatări au stabilit predilecţia pentru tabletă, în special pentru cea cu touchscreen, a elevilor din clasele primare, care o folosesc cu mare dexteritate pentru divertisment: jocuri, filme, muzică. În Marea Britanie, peste 85 la sută dintre școlarii mici au acasă o tabletă. Sonia Livingstone notează că „totalitarismul tabletei” apare acolo unde părinţii abandonează copilul în grija acestui „babysitter digital”. Din discuţiile cu familia se poate trage concluzia că exact părinţii au nevoie de îndrumare pentru a ști cum să îi ferească pe copii de exces și de pericolul unui tip de alienare încă insuficient cunoscut, fiindcă „device”-ul care azi umple viaţa tuturor nu e mai vechi de 7-8 ani, așadar n-a fost prea mult timp de reflecţie. Unii părinţi decid să interzică uzul tabletei, simţind că diminuează comunicarea sau pentru că e „periculos”. Alţii se simt ușuraţi că au liniște și pentru a-și putea face netulburaţi treburile. În numeroase ţări europene, tableta se folosește în clasă. Este nevoie de un ghid pentru ca adultul, părinte sau educator, să știe că tableta trebuie să devină un dispozitiv interactiv, care facilitează activitatea și creativitatea, iar nu privitul pasiv, ca la televizor. Magicele dispozitive, care permit comunicarea oricând și oriunde, trebuie utilizate ca forme complementare altor activităţi şcolare sau extrașcolare – sport, plimbare, teatru, concert, concursuri etc. -, iar nu ca înlocuitor, ca recompensă sau pedeapsă. Cercetarea iniţiată de „London School of Economics” subliniază că un copil nu va înţelege de ce i se interzice tableta, acasă sau la școală, din moment ce adulţii nu se dezlipesc nicio clipă de telefoanele lor inteligente.
Dacă educatorii veghează asupra conţinutului potrivit și asupra folosirii cu moderaţie a tabletei, nu există nicio primejdie. Pe lângă responsabilitatea educatorilor, este importantă și responsbilitatea furnizorilor de informaţie, a marilor platforme ca Google, Facebook, YouTube etc. de a proteja copiii, dezvoltând și perfecţionând formule de filtrare la îndemâna părinţilor în accesul la Internet. Tehnologia face parte din rutina zilnică, generaţiile tinere vor trăi într-o lume tot mai sofisticată, deci accesul lor e firesc, cu condiţia să se facă diferenţa între beneficiile tehnologiei și riscurile utilizării sale inadecvate. Se poate învăţa alfabetul, aritmetica, desenul etc. cu ajutorul tabletei, astfel încât încă din clasele mici elevii să știe când se scrie corect „copii” și „copiii”, ceea ce îi dorim și actualului ministru al Educaţiei, Liviu Pop. În vreme ce universităţile Europei se ocupă de viitorul educaţiei, la noi parcă niciodată n-a fost mai actuală butada „Nu mi-e frică de ministrul Educaţiei, ci de educaţia ministrului”.

Brînduşa Armanca

Material preluat din Revista 22.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

Comentarii

imaginea utilizatorului vizitator

Tăblița era o placă dreptunghiulară de ardezie, înrămată în lemn, pe care scriau cu condei de piatră școlarii începători, pana in perioada interbelica. Acum, la inceputul secolului 21 lucrurile au evoluat iar de la vechea tăblița s-a ajuns la moderna tabletă. Cu privire la "educaţia" ministrului educatiei, nimic nu-i nou suyb soare. Au mai fost cazuri de ministri "cu probleme" , unele destul de recente. Este destul sa amintim de Cristian Adomnitei care la scurtă vreme după numire, în mai 2007, aflat într-o școală generală din Brăila, i-a întrebat pe elevii din clasa a V-a câte stele are drapelul UE. Deși elevii au răspuns corect - 12 stele, Adomniței i-a contrazis afirmând că sunt 15 și, deși i-a fost arătată fotografia unui steag, el nu s-a lăsat convins. Ulterior, la conferința de presă ce a urmat, ministrul a dat vina pe consilierii săi : "Am avut un material, îl am și acum pe birou și mi-au scris că sunt 15".
Sau, mai recent, Remus Pricopie a arătat că nu ştie care este originea numelui său. Intr-un interviu, pe un post TV, el a confundat lupoaica din mitologia romană cu o vulpe.
Dupa ce a fost intrebat "În ce oraș s-au născut Romulus și Remus?" raspunsul sau a fost halucinant: "Nu știu dacă s-au născut într-un oraș anume, pentru că ei au fost găsiți de cineva în padure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetățean....", dupa care moderatoarea intervine: "Nu era vulpe, era lupoaică".
Si astfel de exemple cu siguranta au mai fost si vor mai fi.

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close