Ţara mea

Cine schimbă guvernele, cine administrează?

-A A +A

Cine schimbă guvernele, cine administrează?
Nu era de bine, pe vremuri, când auzeam că italienii dau jos guvernele ca perele pădureţe, dar, iată, am ajuns și noi, vâslind prin faldurile democraţiei, să nu ne mai împiedicăm de ceva ce pare rânduială așezată. La noi, la români, e niţel mai simplu, deoarece ne uităm la cel din faţă, bunăoară la primul ministru, și ne mirăm dintr-odată: „Păi, nu e cu stea în frunte!” și repede aprobă și alţii: „Nu e cu stea în frunte!”. Dacă nu are stea, jos cu el! Urmează consultări în coaliţie, așezări la cafele, zbârnâie aparatele de fiert, sar dopurile de la sticlele de Borsec (nu se ia tărie în vremea consultărilor) și se caută oameni cărora să li se dea portofoliile de miniștri. De-ai noștri, firește! Profesioniști sau habarniști, la români, tot una! Proiecte de legi venite de la profesionist, sună fals în urechile fragedei Opoziţii, care, precum Puterea și musca, mierea o vor lua tot de la stup.
Suntem, paradoxal, poporul sceptic care ne entuziasmăm repede, până la un loc; de fapt, avem un fel de predestinare pentru entuziasm și începutul de drum, pentru virtualitatea unei dezvoltări, dar fără a o atinge.
Când sufragiile au mers în număr atât de mare spre actuala Putere, votantul se gândea și el la ceva, poate fiecare la alceva, dar, după entuziasmul victoriei și propunerile salariale excesive (după unanimitatea părerilor și poza realităţii), starea de speranţă va fi întreţinută prin începuturile succesive pe care le oferă schimbarea echipelor guvernamentale, devoratoare ale cadrelor pe care le mai are în așteptare coaliţia prezentă. Pleacă ăștia trei sau cinci și vor veni alţii mai puţin corupţi, mai patrioţi. Atât de aplicată este cercetarea corupţiei la noi, încât, până la terminarea investigării, se termină și patria dată în seama străinătăţii și atunci nu mai este nevoie de mari sforţări din partea românilor. Unii vor rămâne nostalgici după ce era pe atunci, când aveam ţară și noi, ca maghiarii, austriecii, polonezii, alţii se vor bucura că nu mai au grija ei, să o grijească alţii.
Într-un fel, ne este la îndemână observaţia, după ultimii aproape treizeci de ani, că nu avem vocaţia administrării bunului public. Facem tot ce se poate să băgăm „brișca” într-însul (bunul public) și măcar să ne lingem degetele. Ţara tuturor este ţara nimănui în mintea unei bune părţi a celor care hotărăsc de trei decenii soarta acestor meleaguri. Este drept că nu toate străduinţele sunt în van; dacă se fac drumuri în judeţ și se face mai bună pe cât posibil viaţa oamenilor, la nivel internaţional se vede imaginea macro: instabilitate la guvernare, gâlceavă continuă, corupţie, după cum s-a lipit emblema pe fruntea ţării. Se pare că nu mai există o ţară europeană coruptă ca a noastră, așa se știe despre noi, și nu vom scăpa de etichetă degrabă, tot astfel cum soldatul japonez rămas în junglă știa că Al Doilea Război Mondial era în plină desfășurare prin 1985.
Ambiţii personale, cozi de topor în mâna străinilor, nerăbdarea noastră, toate compun o atmosferă percepută ca lipsită de orizont pentru unii, normală pentru alţii, în prezenta ţesătură a alianţelor geopolitice și a ritmului cu care se derulează evenimentele. Poate nu ar trebui să ne agităm ca persoane și să înţelegem că 30 de ani este foarte puţin la scara istoriei; ne amintim că, întrebat un lider chinez despre revoluţia franceză de la 1789, ar fi spus că 200 de ani sunt totuși prea puţini pentru aflarea adevărului, ceea ce pentru noi sună catastrofal, vieţile noastre fiind scurte, iar ca români, dorind să știm tot adevărul, adevărul pur fiind în genele noastre.
Unii sunt de părere să lăsăm pe pustie gândul trecutului și să ne bucurăm, totuși, de ce ne va aduce noul și noul guvern. Mai competent, mai frumos, mai puţin corupt, mai aproape de inima președintelui Iohannis și a cohortei incoruptibile. Dar la nivelul nostru nu avem știinţă de jocul forţelor care nu se văd și ni se pare totul atât de simplu, deși poate nu tocmai este și întrebării „Avem sau nu voinţă și talent de administrare a ţării?” rămâne să i se dea un răspuns.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (4 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close