|

Tehnologie

Viitorul în high tech va fi foarte interesant şi extrem de imprevizibil

-A A +A

Viitorul în high tech va fi foarte interesant şi extrem de imprevizibil
foto: http://inspiredboy.com/cartoon-social-networking-background-vector-material/
 Doi dintre doctoranzii mei sunt pe ultima sută de metri cu doctoratul. Asta înseamnă că şi-au terminat toată treaba ce reprezintă subiectul tezei şi acum lucrează la scrierea ei. În paralel, susţin interviuri continuu pentru un job. Observ că s-a produs o schimbare radicală în ce priveste genul de companii high tech de care studenţii mei sunt interesaţi. Dacă doctoranzii mei din anii anteriori s-au orientat spre companii de microelectronică şi sisteme embedded (Intel, ARM, Zebra Technologies, Cadence, Marvell), cei doi de acum susţin interviuri doar la companii cu business la nivel de Internet, mă refer la Google, Facebook, Amazon şi Linkedin.

 Pe de-o parte, cele patru companii domină nişa lor de business. Nu ştiu nici o altă companie care să ofere servicii similare, că discutăm de căutare pe Internet, precum Google, sau capacitatea de a cumpăra şi de a vinde online diversitatea de produse oferită de Amazon. Este greu de crezut că aceste companii vor avea în curând concurenţă serioasă, ţinând cont de avansul tehnologic pe care îl au în software, în structura lor organizatorică şi în modelul lor de afaceri, precum şi infrastructura hardware pe care şi-au construit-o. Astfel, doar în primul trimestru al anului 2014, Google a cheltuit 2,35 miliarde de dolari pentru infrastructură. Cum poate o companie nou venită să cheltuiască sume asemănătoare pentru a-i face concurenţă? Nici pomeneală de concurenţă serioasă, atâta timp cât cineva nu va inventa o tehnologie nouă, revoluţionară, care să anuleze tot ce are acum Google. O astfel de tehnologie se numeşte în jargon „disruptive technology”.

 În al doilea rând, aplicaţiile software la nivel de Internet ridică o mulţime de probleme noi şi extrem de interesante, care necesită procesarea unor cantităţi masive de date pentru a găsi tiparele ce descriu comportamentul individual al oamenilor, al grupurilor de persoane sau chiar al întregii societăţi. Accesul la date este precum nisipul aurifer pe care-l cerni ca să rămâi cu grăuntele de aur. Am să descriu în continuare câteva aplicații.

 Pentru început, am să mă refer la mine, ca exemplu. În ultimii doi ani am cumpărat peste trei sute de cărţi în format electronic de la compania Amazon (care m-au costat în jur de trei mii de dolari). Le citesc folosind dispozitivul Kindle, construit tot de Amazon. Au fost zile când am cumpărat cinci, şase cărti odată. M-a „ajutat” puţin şi sistemul de recomandare oferit de Amazon, care s-a „prins” că îmi plac cărţile de istorie, biografiile şi cărţile de economie şi sociologie, iar apoi a continuat să-mi recomande cărţi din aceste categorii. Mă deranjează cumva că undeva în „cloud” Amazon are un model al gusturilor mele de cititor? Sau că mă ademeneşte cu „momeli” belestristice pe care eu le înghit? Absolut deloc.

 Banii pe care-i dau pe cărţi fac parte din ceea ce economiştii numesc „expendable income”, adică bani pe care-i cheltuiesc doar ca să mă simt bine (bani ce-mi rămân după cheltuielile necesare). Amazon mă ajută să-mi satisfac mai uşor plăcerea de a citi şi prin asta ei îşi fac o vânzare frumuşică. Chiar în timp ce scriam propoziţia asta, am primit un email de la Amazon spunându-mi că noul meu dispozitiv Echo este pe drum (Echo este tot al lui Amazon). „Chestia” nouă oferită de Echo este că interacţionează prin voce cu utilizatorul, primul pas spre domiciliul inteligent, capabil să răspundă automat dorinţelor noastre.

 Un exemplu de aplicaţie la nivel de grup este maximizarea productivităţii şi a performanţei unei echipe care lucrează la un proiect comun. În cartea „Social physics”, profesorul Alex Pentland de la MIT povesteşte de un contract pe care l-a avut cu o companie pentru a îmbunătăţii creativitatea unuia dintre grupurile sale. După ce a adunat câţiva Gigabytes de date despre grup de-a lungul câtorva luni şi după ce le-a analizat, Pentland şi-a dat seama că tiparul interacţiunilor dintre membrii grupului arătau că discuţiile au fost întotdeauna în grupuri mici, fără să existe interacţiuni semnificative şi continue la care să participe întregul grup. Mergând pe firul acestei observaţii, şi-a dat apoi seama că motivul acestei lipse era faptul că nu existau mese suficient de mari, în jurul căreia să poata sta cu toţii. Compania a urmat sfatul profesorului Pentland, a cumpărat câteva mese mari, după care a avut în anul următor un profit de cinci milioane de dolari ca rezultat al creativităţii şi productivităţii superioare a grupului.

 La nivel de societate, o aplicaţie interesantă şi extrem de utilă – chiar critică - vizează înţelegerea mecanismelor prin care o societate îşi formează crezurile. De exemplu, majoritatea persoanelor încă rămân neîncrezătoare sau indiferente la argumentele privind efectele potenţial devastatoare ale încălzirii globale. Explicaţiile aduse de ştiinţă sunt, în mod evident, insuficiente. Ce trebuie să se întâmple astfel încât crezurile celor indiferenţi să se schimbe, iar ei să înceapă să prevină poluarea în mod activ? Evident, nu putem aştepta până când efectele încălzirii globale devin aşa de acute încât să-i convingă şi pe cei sceptici. De asemenea, nu există un răspuns general pentru toate societăţile din lume, considerând diversitatea populaţiilor.

 Am avut o scurtă discuţie cu doctoranzii mei, după ce s-au întors de la interviurile lor. Mi-au povestit cum a decurs procesul, ce probe au avut, ce întrebări tehnice, cum s-au descurcat. Iar eu le-am spus că, dacă aş fi în locul lor, m-aş îndrepta tot către domeniul aplicaţiilor pentru Internet. Viitorul în tehnologie va fi foarte interesant şi extrem de imprevizibil.
Ne oprim aici şi vom continua săptămâna viitoare cu o altă pastilă de high tech.

 Alex Doboli


Alex Doboli este profesor universitar doctor în Departamentul „Electrical and Computer Engineering”, Stony Brook University, The State University of New York, SUA. Este autorul unei cărţi şi a peste 150 de articole ştiinţifice. A îndrumat 14 teze de doctorat în ingineria calculatoarelor. Foştii săi doctoranzi lucrează în companii cunoscute din high tech, între care IBM, Google, ARM şi Cadence.

 

Aprecierea dvs: - Media: 4.3 steluţe (4 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close