Careuri pentru idioți

-A A +A

Careuri pentru idioți
După acestea, povestitorul este dus cu gândul la jocurile de REBUS. Și aici, fără discuție, prin extensie, avem de-a face cu „enigme”, „șarade”, „pictorebusuri”, „jocuri”, „integrame”, „anagrame”... Indiferent de forma jocurilor propuse, baza rămâne felul definițiilor propuse. Numai că aici există – ca în orice domeniu de activitate – cineva care întoarce mințile rebusistului dezlegător, de maniera că îl determină să se simtă inferior speciei umane. Sunt mulți redactori și editori de reviste rebus. Întâlnești în anumite careuri, ca de pildă în cele semnate de filologul Dinu-Ioan Nicula, definiții aberante.
Iată: „Le știm frica de mici” (Rebus, iulie, 2015). Răspunsul la această definiție este: „Iepurași”. La o citire mai atentă, observi că nu e vorba de un calambur, nici de o combinație de litere, nici de șaradă, ci de un joc obținut prin ignorarea forțată a topicii limbii române. Exprimări nocive, incorecte gramatical, care stâlcesc limba și-o aduc în stadiul de nevorbit. Apoi, în general, în definiții predomină sinonimele, pe post de capcane lingvistice. În cazul de mai sus, se pun întrebările: Cei care știu (care au această calitate) sunt mici? Ori: Cei mici sunt, de regulă, fricoși? Cunoscând răspunsul, după un enunț forțat - precizez, până una, alta, că instinctul de apărare la iepuri se dezvoltă mult mai târziu, la maturitate - deduci că în enunț nu ar fi vorba despre „iepurași”.
Într-un careu similar, de 13/13, am aflat o definiție aparent sobră. „Ce pomenește ziua de 21 decembrie”. Definiția nu este interogativă. Iar rezultatul enunțului este neașteptat și imbecil: „Ignat”. Sunt ignari suficienți în societatea românească, dar să cobori la nivelul țopârlanului, producând execrație, ironizând Ziua de 21 Decembrie, mi se pare prea de tot...
Dar de enunțul ăsta ce ziceți: „Venitul net o face să-și reia serviciul (3 cuv.)”? Final: „mingedetenis” (așa apare în careu, scris continuu)... Foarte inteligent, nu?! Ca și cum mingea de tenis ar juca singură, așa, de capul ei...
Definiție: „Vin mai târziu cu o floare”; răspuns: „Oțet”. Hm! Toată lumea știe că vinul prost conservat se oțetește. Însă nota din grilă e forțată. Niciodată vinului vechi nu i se va spune „bătrân” sau „vin târziu” (Asta găsești în traducerile automate pe Internet din engleză în română. De exemplu, despre soțul bătrân al unei femei apare tradus: „soțul meu târziu”... (Rebus, iunie 2016 – autor Gheorghe Țârdea). Definiția corectă dată de rebusist ar fi fost: „Vin mai târziu peste doi ani”, așa cum și astăzi găsești etichete pe sticle care anunță sfătos: „Vin vechi peste doi ani”...
Alt exemplu: „Femeie de serviciu”; răspuns în careu: „amică” (Domn' Țârdea, dacă citesc femeile ce părere aveți despre ele...). Să mai continui? Tot amicul Țârdea vorbește agramat, ca prietenii noștri miniștrii pe posturile TV: Definiție: „Sculă de coase”; răspuns: „ac”. Sărmana limbă română!
„Luate cu zăhărelul până dai cu bățul după ele”; răspuns: „acadele”. O, Doamne! Dacă vă prind turcii cu părerea asta, tot un băț și-un zăhărel vă fac, stimate Dinu-Ioan Nicula! Definiția dată de dumneavoastră, în acest caz, seamănă cu unele texte de muzică ușoară moderne: „Te iubesc până la cele mai grele păcate” sau „Vreau sărutul tău să mă sufoc”...
În Rebus, decembrie 2017, tot Dinu-Ioan Nicula: „Perechea unei guri care se exprimă fără greutate”. Care credeți că este răspunsul final? Nici dacă întrebați rebusiști de marcă, din alte țări, nu vă vor putea răspunde. Răspunsul este: „scoică”. Sigur, dacă știi definiția și știi și răspunsul, poți comenta că o scoică e formată dintr-o pereche de alveole și are o deschizătură ce seamănă cu o gură. Însă de scoică lipsită de greutate, nu am pomenit...
Iar acum redau o definiție care m-a lăsat paf: „Efectuate pentru clătite”; răspuns: „gargare”... (Rebus, iulie 2017). Din acest răspuns (e vorba de un calambur, monșer, nu?!) rezultă că gargara se face atunci când îți clătești gura ori îți pansezi amigdalele cu metilen, numai că spălarea cavității bucale cu un lichid, în exemplul expus, nu se efectuează prin „clătite”, ci prin „clătire”.
...Aș continua, am multe exemple, dar sunt, cred, suficiente. Aș mai adăuga numai o sugestie: mai schimbați tehnoredactarea paginilor. Este plictisitor să întâlnești din două în două pagini o grilă de 13/13 și două de 10/10. Iar aspectul ăsta apare în fiecare lună și e păstrat de câțiva ani. Vorba generalului de Securitate pensionat: „Mai variați, domnilor! Mai variați!”.
Sunt agreabile – fiindcă se pot întâlni și exemple de definiții spirituale – jocurile de cuvinte: „Postul mare la catolici”, răspuns: „Papa” ori: „Chemare pentru pași”, răspuns: „tui”. Se pot întâlni astfel de definiții și e satisfăcător. Astea două le-am dat drept „exemplu de fugă” – după cum se exprimă uneori rebusiștii. Apropo: Cine este numit „rebusist”? Cel care compune careuri, ori cel care le dezleagă? În acest caz nu mă lămurește nimeni în ruptul capului, deoarece sunt activități total diferite!
Termenul „tui”, curios, ca și alți termeni: ar, ara, cat, tun, iți, cor, ițe, ir, iz, ie, cart, aera, cui, iac, eră (și variabilele) etc. apar foarte des în careuri, itemi definiți în forme diferite... Aceasta însă nu este o observație.

 

Aprecierea dvs: - Media: 2.3 steluţe (3 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close