Hrube, cel mai vechi cartier al Bistriței, scos la lumină de profesorul Buta

-A A +A

Hrube, cel mai vechi cartier al Bistriței, scos la lumină de profesorul Buta
    La restaurantul „Traianus” a avut loc miercuri, de la ora 18.00, o întâlnire, organizată de inginerul Dorin Stoian, a prof.univ.dr. Mircea Gelu Buta cu locuitori vechiului cartier bistrițean Hrube, termenul fiind de origine ruteană. Profesorul Buta a susținut conferința „Românii din Hrube”, Hrube fiind numele sub care era cunoscută partea de sus a municipiului, pe malul râului Bistrița și în apropierea podului Jelnei. Conferința a avut un caracter polemic, profesorul Buta arătând că, de fapt, cronicile săsești trec sub tăcere existența românilor în perimetrul Bistriței, deși există dovezi arheologice incontestabile despre existența unei civilizații dacice și romane în perimetrul delimitat de liceul Electrotehnic și malul drept al râului Bistrița. În conferință s-a spus că sașii au avut o atitudine disprețuitoare față de români și au ocupat terenurile românilor, aceștia fiind obligați să migreze spre zone mai puțin fertile. Este cunoscut faptul că sașii erau organizați în comunități închise, autarhice, care nu au permis decât târziu pătrunderea și a altor etnii în localitățile lor.
    Conferința profesorului Buta a urmărit dezvoltarea comunității românești în afara zidurilor cetății Bistrița, consemnând faptul că românii din Cușma au donat o bisericuță locuitorilor din Hrube, iar la 1792 a fost construită o biserica românească „Între măieriști”, pe strada Crinilor de azi. Hrubenii, cum erau numiți locuitori din zonă, au început să formeze o societate prosperă din momentul în care s-a organizat Societatea cărămidarilor, orașul fiind în construcție, deci cărămida era la mare căutare. Prezentarea a inclus și fotografii din care se vede portul din jurul anului 1900, tradițional românesc, frumos, cu note specifice.
    Despre cartierul Hrube și locuitorii săi, așa cum i-au cunoscut în copilărie, a vorbit inginerul Dorin Stoian, alte aspecte fiind subliniate de dr. Gheorghe Santa, preotul paroh al zonei, Teodor Mudure, avocatul Ioan Știrbu și de alți hrubeni, entuziaști și mândri de înaintașii lor, de zona în care și-au petrecut copilăria.
    Profesorul Buta a făcut un apel la hrubeni să contribuie cu fotografii și informații la cartea pe care o consacră vechiului cartier, unde au viețuit primii locuitori ai Bistriței.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (16 voturi)

    Comentarii

    imaginea utilizatorului bistritean

    Felcitari ! Iata ca pot apare si evenimente luminoase in mediocritatea care ne inconjoara .Va rugam sa reveniti cu detalii.

    imaginea utilizatorului Alexandru

    Desigur dacii care au stat in hrube in coasta Bistritei 1000 de ani sunt cei care n-au aflat ca s-au terminat razboaiele cu imperiul roman si stateau semeti baricade in bordeiele ascuse in fundul pamantului sa nu fie cuceriti. Au avut atat de mult succes încât pana in 2018 nu si-a amintit nimeni de ei pana când ochiul lui Sauron i-a identificat si i-a dat in vileag sub boltele restaurantului Traian la o agapa crestinească. Așa se face că slavii, ungurii, rutenii, sașii și-au pus toți steagul în cetate, după ce au construit-o, desigur și au avut "o atitudine dispretuitoare" fata de dacii care nu aveau inca smart-phoane si o atitudine deschisa fata de vecini si progresul economico-social.
    Ceea ce ramane ascus ochiului lui Sauron este faptul ca atat biseria de pe locul unde astăzi se află Sala polivalentă cat si Biserica de pe Crinilor au fost GRECO-CATOLICE. Este fara indoiala inca un succes al istoricilor grotelor. Un succes cel putin la fel de grotesc ca si isprava acelorasi care si-a pus steagul festiv in anul 2015 in Biserica Minoritilor, GRECO-CATOLICA, ca sa marcheze si ei ceva in anul in care se implineau: - 235 de ani de la prima ştire despre organizarea Protopopiatului Greco-Catolic din Bistriţa; - 180 de ani de la crearea şi funcţionarea sistematică a Protopopiatului Greco-Catolic din Bistriţa; - 120 de ani de la prima liturghie oficiată în Catedrala Protopopială „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, adică Biserica de lângă Coroana de aur, din Bistriţa. Anul 2015 a devenit astfel anul 0 al instapanirea dacilor ortodocsi in biserica GRECO-CATOLICA. Iata ca am ajuns in anul 3 de cand civilizatia grotestilor a iesit la lumina si face in continuare remarcabile progrese de cercetare istorica prin hrube, subsoluri si beciuri de crasma.

    imaginea utilizatorului Vizitator

    Iata ce spunea marele istoric Nicolae Iorga in cartea sa intitulata "Neamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca la 1906":
    „Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un protopop unit".

    imaginea utilizatorului dr Ana Tatar

    Pe masura ce adevarurile istorice incep sa iasa la suprafata iar publicul larg sa le cunoasca ,Romania va fi un stat tot mai puternic

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close