Ţara mea

Centenarul Unirii - Duminica de un an

-A A +A

Centenarul Unirii - Duminica de un an
Înfăptuirea unității naționale a românilor reprezintă pentru toți cei conștienți evenimentul cel mai important al istoriei noastre. Unirea a venit după jertfa de sânge dată de poporul nostru în Primul Război Mondial, după disperarea trăită de Regatul României, ocupat de Germania și Austro-Ungaria, cu excepția Moldovei, când capitala țării a devenit Iașiul. Hotărârea ostașilor de a-și apăra țara a fost mai puternică decât orgoliul și știința militară germană și mica oaste română a rupt spinarea ocupantului, cum sugera Petre Țuțea. Atunci s-a spus, la Mărăști, Mărășești și Oituz: „Pe aici nu se trece!”. Revirimentul spectaculos, schimbarea sorții războiului, dezmembrare Imperiului Austro-Ungar, doctrina președintelui american Woodrow Wilson „Dreptul popoarelor de a dispune de ele însele” au fost factorii politici externi de o importanță covârșitoare pentru așezarea statului românilor în fruntariile vechii Dacii, țara părinților nației noastre. Este adevărat, o contribuție extraordinară a avut-o dragostea de neam a bărbaților politici români din toate provinciile românești, care au înțeles imperativul momentului și dezvoltarea viitoare a lumii. Niciunul nu a trădat interesul comun, nu a încercat să ia bani de la dușmanii unirii, pentru a se căpătui.
Unirea, în sine, reprezintă clipa de grație, momentul în care mâna sfântă a Tatălui ceresc s-a oprit deasupra încercatei noastre nații, duminica istoriei noastre, când provinciile românești au ieșit de sub seculare stăpâniri străine și, călăuzite de Duhul Sfânt, s-au unit în frumoasa și binecuvântata țară, căreia și Papa Ioan Paul al II-lea i-a spus Grădina Maicii Domnului, repetându-i pe alții mai vechi. Nu a intrat în granițele țării nimic din ce ar fi fost a altora, ci Dumnezeu ne-a dat înapoi ceea ce dăduse demult de tot strămoșilor noștri.
„Bine este ca frații să locuiască împreună”, spune textul biblic, potrivit și înfăptuirii marelui demers politic al românilor, nație numeroasă, trăind prin străinătăți, nu plecată să mănânce pâinea altora, ci tocmai pentru că alții au râvnit pământurile României.
Împlinirea a 100 de ani de la 1 Decembrie 1918 este ora de sfințenie a întregii noastre istorii. Pentru sufletul românesc, 2018 este o sărbătoare continuă, un șir de 365 de duminici, este vremea unei Liturghii de un an. Cerul coboară pe pământul României și Duhul Sfânt trebuie să ne găsească pe toți cu sufletele curate, cu iubire pentru aproapele nostru, oricare ar fi el, fără pic de ură.
Chiar dacă vom avea împotrivitori la această sărbătoare, va trebui să răspundem cu înțelegere, cuminte și fără răutate, deoarece ni s-a dat această țară de către Dumnezeu și cei care vor să ne-o ia, nesocotesc voia sfântă și așa ceva lui Dumnezeu nu-I place. Să fim buni în semn de mulțumire, să fim înaintea lui Dumnezeu pe cât cu putință mai buni, așa cum o cere. Și dacă vom fi mai buni și smeriți, de bună seamă și Dumnezeu se va îndura de noi.
Pentru toți locuitorii țării, anul va fi și cu lipsuri, și cu greutăți, dar bucuria Centenarului este una sufletească, ea nu costă nimic, ci trebuie doar să o primim în inimile noastre. Ajunge, poate, să spunem o rugăciune de mulțumire în biserică și să nu ne semețim cu meritele noastre lumești. Dacă, până de curând, destui dintre noi am înjurat numele țării cu gândul că răutățile vremii și ale politicii de la ea vin, și nu de la nevrednicia noastră, a diriguitorilor, este momentul să avem o atitudine reverențioasă față de numele România. În acest an, să fim mai rugători de Dumnezeu și să ne gândim mai des la marii bărbați politici care au înfăptuit Unirea, la soldatul român, țăranul anonim al cărui sânge s-a prelins în tăcere sau urlet de durere în trupul țării.
Să ne bucurăm în acest an pentru Centenarul maicii noastre veșnice, România.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (5 voturi)

Comentarii

imaginea utilizatorului Vizitator

O statuie a Cardinalului IULIU HOSSU ar trebui dezvelita chiar in Piata Unirii din Bistrita in locul bustului lui Alexandru Ioan Cuza, pe care un primar incult l-a mutat aici de la IJP , fara nici o logica, legata de istoria locului. In schimb, la 1 Decembrie 1918, cardinalul Iuliu Hossu, fiu al judetului Bistrita-Nasaud, citea în faţa a peste 100.000 de români veniţi din toată colţurile Transilvaniei la Alba Iulia, Hotărârea Adunării Naţionale de Unire a Transilvaniei cu Ţara Mamă, înfăptuind Romania Mare. Înaintea citirii Rezoluţiei, cardinalul Iuliu Hossu a rostit următoarele cuvinte ce ar merita imortalizate pe soclul statuii sale: "De acum o Românie Mare întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului său". Prin urmare, la Bistrita evenimentele marcarii aniversarii a o sută de ani de la Marea Unire din 1918, ar trebui sa inceapa cu corectarea ineptiilor comise de primarul Cretu, care in 2012 a mutat in Piata Unirii bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean, fara sa stie ca numele pietei se trage de la MAREA UNIRE din 1 Decembrie 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire” sau cu domnitorul Cuza. Dar, dupa mintea lui Cretu, Unire sa fie, nu conteaza daca-i Mare sau Mica. De unde sa stie Cretu ca din piata situata in fata bisericii greco-catolice de la „Coroana” delegatia Bistriţei participanta la Unirea din 1 decembrie 1918 a plecat spre Alba Iulia, dupa ce a primit credenţialul, adică mesajul de unire cu ţara. Pe de alta parte Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat şi plătit această statuie a lui Alexandru Ioan Cuza, pentru ca el a pus bazele Poliţiei moderne în România. Bustul lui Cuza a fost amplasat in 2004 in fata la IJP, intre altele si pentru pentru a pune in valoare sediul Politiei, aducand o nota de vizibilitate asupra cladirii care seamana mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunista. De altfel si Primaria Bistrita a anuntat un concurs de soluții pentru un grup statuar în Piața Unirii, dedicat Marii Uniri din 1918, urmand ca bustul lui Cuza sa fie mutat inapoi la IJP. 

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close