(FOTO) Perspective reale pentru revigorarea gospodăriilor țărănești de munte, relevate la întâlnirea fermierilor de la Sângeorz-Băi

-A A +A

(FOTO) Perspective reale pentru revigorarea gospodăriilor țărănești de munte, relevate la întâlnirea fermierilor de la Sângeorz-Băi
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
foto: Mesagerul de BN
    Vineri seara, în sala mare a Centrului Cultural ”Iustin Sohorca” din Sângeorz-Băi, Filiala Bistrița-Năsăud a Forumului Montan din România (FMR), în colaborare cu Cooperativa Agricolă din Sângeorz-Băi și Cooperativa din Poiana Ilvei, au organizat o dezbatere despre problemele actuale și de viitor ale satelor de munte, întâlnire la care au participat fermieri, primari, viceprimari din localitățile zonei de munte din Bistrița-Năsăud, precum și autorități județene. Salutată în deschidere de primarul Traian Ogâgău, ședința a fost moderată de profesorul universitar doctor Avram Fițiu - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

    În căutarea identității gastronomice

    Întâlnirea a debutat chiar cu prelegerea acestuia vizavi de obținerea unei identității gastronomice pentru teritoriul montan al județului nostru, subliniind că acest aspect este un punct forte în dezvoltarea socio-economică. ”Nu poți dezvolta o zonă montană, dacă nu ai o mâncare care să te reprezinte. Primul lucru pe care vrea să-l știe un turist este dacă mănâncă o mâncare țărănească sau otravă din supermarket. Ce vă reprezintă ? Care e produsul specific care este certificat la nivel european ca produs tradițional, cu acte în regulă ? Nu aveți ! Dacă nu știți cum vă cheamă din punct vedere agroalimentar, înseamnă că acest teritoriu, al Sângeorzului, nu are propria identitate agroalimentară, nu are propriul pașaport alimentar, iar dacă nu aveți înseamnă că orice turist nu are ce căuta aici din punct de vedere gastronomic”, a spus Firițiu.

    Vorbitorul a spus că pentru a așeza lucrurile pe un făgaș normal din acest punct de vedere, în luna mai 2018, Cooperativa Agricolă din Sângeorz-Băi și Cooperativa din Poiana Ilvei, cu sprijinul Federației Naționale de Agricultură Ecologică, vor pune în aplicare, în zona orașului Sângeorz-Băi, un amplu proiect cultural intitulat ”Sărbătoarea străbunilor”, ce va avea o temă pastorală, și anume: plecatul oilor la munte. Pogramat a se derula pe parcursul a cinci zile, evenimentul va reuni peste o mie de oameni, din care se speră că jumătate vor fi turiști și invitați din străinătate. ”Obiectivul este să arătăm că avem o tradiție și o cultură gastronomică în zona aceasta. Vom încerca să aducem la acest festival oieri români și aromâni din mai multe țări din Europa, Grecia, Macedonia, Croația, Austria, Cehia (...) strămoșii lor care au plecat din acest teritoriu acum 300-500 de ani cu oile până în Grecia de azi ori prin Cehia, Slovacia sau Polonia și astăzi, acolo unde trăiesc, ei fac săptămânal câte un eveniment din aprilie până în octombrie. Noi vrem să le arătăm că avem tradiții pe care le putem pune în valoare, ca să ne putem da o șansă ca agricultori”, a susținut Avram Firițiu.

    În continuare, dr.ing. Lazăr Latu - directorul Agenției Zonei Montane şi ing.dr. Dănuță Gățan – directorul Centrului de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi au vorbit despre programele de investiții specifice zonelor montane în perioada 2018 – 2020, cu finanțări pentru centre de colectare-prelucrare lână și piei, lapte, fructe și plante medicinale, precum și pentru înființarea de stâne montane și centre de sacrificare a animalelor. Pe de altă parte, profesorul inginer Petre Cătineanu a descris modelul stânii cooperatiste pe care o conduce în satul Ardan.

    ”Vine vremea lânii”

    O altă temă dezbătută spre știința celor prezenți a vizat prelucrare a lânii și acordarea subvenției, într-o expunere a vicepreședintelui Forumului Montan din România și, în același timp, președinte de onoare al filialei bistrițene, Emil Iugan ”Punerea în valoare a lânii este prevăzută în șase etape. Prima etapă este colectarea și îmbalotarea, ceea ce s-a făcut, aici, la Sângeorz-Băi. A doua etapă este cea de spălare. Aici ne-am cam împotmolit, întrucât pentru o cantitate de 36.000 de tone, cât preconizăm că are România, trebuie 3-4 stații de spălare a lânii industriale, care costă, fiecare, câteva milioane bune de euro. Fondurile necesare pentru finanțarea acestor stații credem noi că se vor asigura din toamnă, fie prin fondul de investiții, fie prin Legea Muntelui, prin fond constituit separat, și cu 3-4 stații s-ar putea spăla întreaga lână din România. După spălare, putem discuta despre lână îmbalotată, spălată, uscată, sortată și tratată antimolie, care își dublează valoarea și care se poate vinde la cei din etapa a treia, care se ocupă de procesare, în diferite forme și produse. Noi am zis că vom merge pe materiale izolatoare, pentru că acolo merge orice fel de calitate, lână grosieră, în cantități mari, unde se pot obține venituri destul de bune. A patra etapă este cea de certificare a produselor, și aici am lucrat, și am fost la minister cu dosare, cu oameni de specialitate, în vederea certificării produselor din lână de oaie în vederea introducerii în producție ca materiale izolatoare și care este de fapt a cincea etapă: proiectarea acestor materiale în construcții, treabă de ingineri, proiectanți, arhitecți, cei care construiesc. A șasea etapă sunt măsurile de finanțare care trebuie să asigure funcționarea acestui sistem. În concluzie, pot să vă spun că lâna din județul Bistrița-Năsăud se va colecta la centrul din Sângeorz-Băi, locație care este autorizată de minister, la acest centru urmând a se și subvenția. Cetățeanul trebuie doar să se înregistreze, să predea cantitatea de lână și să obțină documentul că s-a predat lâna la o unitatea care o procesează sau la un depozit autorizat, la ora actuală fiind 14 depozite autorizate în țară. Problema depozitelor, pentru acest an, este că trebuie să găsim soluții pentru a o vinde peste hotare așa cum este, nespălată, îmbalotată, în stare brută, pentru a ne putea recupera cheltuielile, până cel târziu în primăvara anului viitor, când, odată cu recolta viitoare de lână, să dispunem de stațiile de spălare și să putem vorbi de procesare și de o valorificare superioară. Am spus treaba asta și în cabinet la domnul ministru al Agriculturii, Petre Daea, în prezența mai multor oieri din țară, iar acum repet: «Țineți minte un lucru: nu va dura mult și lâna se va căuta cum se caută rumegușul acuma». Anii trecuți, toate văile erau pline de rumeguș, nu-l valorifica nimeni, iar acum îl strângem cu fărașul întrucât are o valoare foarte mare. Așa va veni vremea și la lână, însă trebuie să avem răbdare. Anul acesta va fi un pic mai greu, se va colecta și se va lua subvenția, însă de anul viitor se va crea un sistem național prin care se va pune în valoare această resursă care va aduce venituri complementare crescătorilor de oi”, a prezentat Emil Iugan.

    Radu Rey și a sa lege a muntelui

    Invitatul special al întâlnirii de la Sângeorz-Băi a fost prof.univ.dr. Radu Rey, președintele Forumului Montan din România și cel care a creat Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Montalogie și Centrul pentru Dezvoltare în Carpați. Acesta este pe cale să-și vadă visul cu ochii, și anume adoptarea unei Legi a Muntelui, un act normativ pentru care se zbate de ani buni. Potrivit lui Radu Rey, această lege se află în stadiul de adoptare parlamentară, după ce a suferit unele completări necesare, cu oportunitatea excepțională de a fi în sfârșit pusă în practică. ”Dacă depopulăm Carpații, atunci nu mai putem fi națiune, iar Legea Muntelui vine la timpul potrivit să ne salveze”, a ținut să sublinieze Radu Rey. Pe de altă parte, reputatul profesor - care a instruit sute de specialiști pentru ruralul montan și mii de studenți și tineri agricultori de munte, a fost secretar și consilier de stat, director și director general în Ministerul Agriculturii și de un deceniu este vicepreședinte al Asociației europene a zonelor de munte „Euromontana” - a anunțat, cu mândrie, că în toamna acestui an România are onoarea să organizeze cea de-a XI-a Conferință Europeană a Muntelui, la Vatra Dornei, postură pe care a câștigat-o în detrimentul Croației și Italiei. Evenimentul va fi găzduit în perioada 24 - 28 septembrie, la Vatra Dornei, o parte importantă din activitățile conferinței urmând să fie găzduite pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud, în comitetul de organizare fiind cooptat și Emil Iugan. ”Încă de pe acum știu că dumneavoastră, locuitorii acestor meleaguri, veți fi gazde excepționale, iar delegații la conferință se vor întoarce în țărilor lor pentru a vorbi despre România la superlativ”, a spus Radu Rey. Vorbitorul și-a încheiat alocuțiunea prin a-i îndemna pe cei prezenți în sală să se încrie în filiala județeană a Forumul Montan din România.

    Primarul din Rodna a deplâns situația țăranului român, într-o piață dictată din afara țării

    Printre puținii vorbitori care au dorit să ia cuvântul la sfârșitul întâlnirii s-a numărat primarul comunei Rodna, Valentin Grapini, cu o problemă pe cât de dureroasă, pe atât de adevărată, și anume marginalizarea producătorului român comparativ cu mărfurile alimentare de peste hotare. ”Țăranul român are nevoie de bani în fiecare zi, nu o dată pe an, și din păcate, la ora actuală, el a ajuns să vândă acum pe un segment de doar 10 la sută din piața liberă. Ne vindem produsele noastre, că și eu mă consider țăran, pe unde putem, întrucât nu putem intra în marile lanțuri de magazine, ce fac legea în țara asta. Văd, cu amărăciune, că în România de azi vinde țăranul străin, nu cel român. Degeaba ne străduim noi, care dăm plus valoare acestei țări, să creștem producția, că în marile magazine tot produsele străinilor sunt vândute. E bună simbioza asta între festivaluri, promovare și agroturism, însă lucrurile au ajuns atât de grave, încât pot duce efectiv la dispariția fermierilor autohtoni în circa 10 ani de zile. De aceea, domnilor cu putere de decizie ori de intervenție la forurile guvernamentale, vă rog să interveniți pentru a regândi strategia de salvare cu planuri pe termen scurt”, a cerut primarul Valentin Grapini. Critic, dar pe un alt palier, s-a arătat și primarul comunei Parva, Ioan Strugari, însă ședința a fost finalizată pe un ton optimist de vicepreședintele Consiliului Județean Ioan Țintean, cel care, din postura de arendaș în satul natal, s-a arătat bucuros că poate pleca acasă cu câteva învățăminte bune, ”cortina” fiind trasă de universitarul Avram Fițiu, prin prezentarea ca oameni de bună practică în persoana președinților cooperativelor care au organizat ședința.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 4.3 steluţe (4 voturi)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close