|

Județul Bistrița-Năsăud a împlinit o jumătate de secol

-A A +A

Județul Bistrița-Năsăud a împlinit o jumătate de secol
În forma actuală, județul Bistrița-Năsăud a luat naștere la ultima reorganizare administrativ-teritorială a României, care a avut loc în anul 1968, în perioada regimului comunist. În acel an, la 16 februarie, Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România emitea Legea nr. 2, prin care teritoriul țării era organizat în județe, orașe și sate. Orașele cu număr mai mare de locuitori și mai dezvoltate economic și cultural au primit numele de municipii.
Trebuie precizat că, în perioada regimului comunist, România era împărțită în regiuni și raioane, reorganizate de mai multe ori până în momentul Legii 2/16 februarie 1968, astfel că, înainte de a cunoaște actuala formă de organizare administrativă, cea mai mare parte a județului nostru aparținea de regiunea Cluj, raioanele Dej, Bistrița și Năsăud.
După reorganizarea adminstrativ-teritorială de la 1968, județul Bistrița-Năsăud cuprindea patru orașe: Bistrița (reședința de județ), Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi, 14 localități aparținătoare orașelor, 53 de comune și 233 de sate. În anul 1979, orașul Bistrița a fost ridicat la randul de municipiu. După anul 2000, pe harta județului au apărut cinci noi comune: Ciceu-Mihăiești, Dumitrița, Negrilești, Poiana Ilvei și Runcu Salvei, astfel că în prezent județul este format din 58 de comune, care au în componență 235 de sate.
Județul Bistrița-Năsău are o suprafață de 5.355 kilometri pătraţi (locul 26 în ierarhia județelor țării) și un număr de 328.821 de locuitori la nivelul anului 2017 (locul 34). Stema actuală a județului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 684/30 septembrie 1998, este compusă dintr-un scut sfertuit (scut împărțit în patru diviziuni). În primul cadran din stânga sus este reprezentată o acvilă ce ține în cioc o cruce ortodoxă de aur, iar pe piept are un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva), în timp ce la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cadranul din dreapta sus este reprezentată lupoaica cu cei doi pui (Romulus și Remus), în cadranul din stânga jos, pe fond roșu, este conturat un scut, iar în interiorul acestuia un cap de bour ce are între coarne o stea de aur în șase raze, iar în ultimul cadran, din dreapta jos, se află un personaj (bărbat) în costum popular ce ține în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă un ornament floral. Semnificația elementelor este următoarea: acvila, lupoaica capitolină și deviza (Virtus Romana Rediviva) evocă originea latină a poporului român, scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă noastră și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și ținutul județului, iar personajul din ultimul cadran amintește de grănicerii români de la Năsăud.
Cei 50 de ani de existență a județului Bistrița-Năsăud au fost marcaţi, vineri, la Palatul Administrativ, printr-o conferință de presă la care au participat prefectul, Victor Ovidiu Frenț, vicepreședintele Consiliului Judeţean Ioan Ţintean, viceprimarul Bistriţei Cristian Niculae, şi şefi ai unor instituţii pubice din județ.

Datele prezentate de către directorul Direcţiei Regionale de Statistică Bistriţa-Năsăud, Mircea Chira, relevă, pe lângă aspectele de evoluție instituțională, socială și economică a județului, un aspect îngrijorător: regresia demografică, în prezent sporul natural fiind negativ: -43. Situația este cu atât mai alarmantă, cu cât migrația populației spre centrele economice a generat o depopulare masivă a unor zone, existând numeroase localități în care mai trăiesc doar câțiva vârstnici.
Această stare de fapt a fost punctată și de directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu, Alexandru Uiuiu, în strânsă relație cu un fenomen de „abandonare”, din punct de vedere social și economic, a acestor zone. Ca răspuns la întrebările jurnaliștilor prezenți, prefectul județului a precizat că aceste zone sunt avute în vedere în cadrul unor proiecte de dezvoltare, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) având, în acest sens, un rol deosebit de important.
În contextul discuțiilor, atât Victor-Ovidiu Frenț, cât și Ioan Țintean au apreciat că o reorganizare administrativ-teritorială după modelul euroregiunilor este puțin probabilă în perioada următoare, dar este stringentă reconsiderarea necesității păstrarii unor unități administrative de nivel comună, care, în prezent, nu își pot asigura veniturile, fiind necesară susținerea lor de la bugetul central.
 

Cristina RUSU

Aprecierea dvs: - Media: 3.7 steluţe (3 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close