Țara mea

Unirea Moldovei cu România, provocări și temeri

-A A +A

Unirea Moldovei cu România, provocări și temeri
Atitudinea românilor față de întregirea țării noastre este cea din fața unei mari provocări, înregistrată diferit, în funcție de cultură, de sentimentul national, de opțiuni personale. Venirea celor trei milioane și ceva de români de peste Prut în granițele Regatului României de la 1918 este socotită ca fiind purtătoarea unei viitoare stări grevate de sărăcia de dincolo de Prut. Sunt atâția care formulează în registrul popular consecințele unirii, gândind că două sărăcii nu dau o bogăție unindu-se, însă lucrurile nu stau tocmai astfel. Se spune, pe bună dreptate, că România nu este Germania și nu are bani pe care să-i dea acestei părți răsăritene a țării noastre, precum Germania a investit zeci de miliarde, dacă nu mai mult, în landurile din fosta Republică Democrată Germană, ai cărei locuitori sunt socotiţi și azi diferiţi, nostalgici. Privind lucrurile mai de aproape, putem constata o mare diferență între cele două întregiri de patrie: Republica Democrată Germană avea, în 1989, cam 17 milioane și jumătate - 18 milioane de locuitori, iar Moldova are în prezent cam 3 milioane și jumătate; suma care s-ar investi în Moldova ar fi mică în comparație cu cea la care am făcut referire anterior. România, fiind membră a Uniunii Europene, ar putea să primească, în continuare, fonduri, dacă va fi capabilă să facă proiecte viabile. Bine este ca frații să locuiască împreună, spune Sfânta Scriptură, și traducând în vremurile noastre, am putea spune bine este ca, pe cât posibil, românii să locuiască în aceeași țară.
Frații noștri de peste Prut au străbătut, începând cu 1940, până la sfârșitul Războiului Rece, o perioadă foarte grea, care a cuprins trimiteri în Gulag și deportări forțate în Asia, cu consecințe dintre cele mai rele pentru structura populației din fosta provincie românească. Imperativul pentru orice ţară este să rămână în stare de normalitate și să fie locuită de o populație majoritară, așa cum este în prezent.
Dacă ne punem problema bogăției, spaimele sunt nedemne, deoarece statul nu ne poate asigura tuturor un înalt standard de viață, nefiind un stat paternalist, și ne revine fiecăruia datoria să ne îngrijim de traiul propriu.
O chestiune care nu trebuie să reprezinte o piatră de poticnire în calea venirii Moldovei spre Uniunea Europeană și alipirea la România este Transnistria, enclava rusească din această parte a Europei. Se crede că prin aducerea Transnistriei în interiorul Moldovei ar putea fi controlată întreaga Moldovă de către ruși, de asemenea, prin Moldova, s-ar crea pârtii de acțiune rusească pregnantă în România. Acest tip de raționament este unul care nu se susține, deoarece, în epoca globalizării în care trăim, influențarea unor evenimente, a unor alegeri, poate fi făcută de la mii de kilometri distanță, prin intermediul internetului, așa cum se discută că ar fi influențat Rusia alegerile din Statele Unite și chiar pe cele din România, în 2016. Neîndoielnic, o țară cu 24 de milioane de locuitori este mai puternică și mai bine așezată în rândul națiunilor europene în interiorul aceleiași granițe, decât împărțită în două state. Este bine de observat că, prin unire, poporul nostru ar fi mai liniștit sufletește, mai compact și mai aproape de împlinirea demersului național. Să nu ne fie frică de unire, ci să fim bucuroși dacă locuitorii Republicii Moldova vor putea determina unirea în orizontul zilei de 1 Decembrie.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (3 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close