Invitație la lectură

„Nocturnă cu vampir Opus 1” este Bucureștii Noului Ev Mediu

-A A +A

„Nocturnă cu vampir Opus 1” este Bucureștii Noului Ev Mediu
Ca să înțelegem pentru ce scriitorul Stelian Tănase recurge la tehnica scrierii unui thriller, mizând că astfel cititorii vor înțelege cum ei au ajuns să trăiască într-o țară sofisticată politic până la aruncarea în poalele Noului Ev Mediu care ne înconjoară, deși unii abia-i întrezăresc contururile, e recomandat să aruncăm o privire în urmă, în biografia autorului. Și o face foarte bine și răspicat alt scriitor optzecist, Bedros Horasangian, într-un comentariu apărut în revista „Observator cultural”:
Stelian Tănase (n. 1952) face și el parte din această generație care a dat poeți de excepție, prozatori, eseiști, editori și critici literari, publiciști și jurnaliști, dascăli onorabili și profesori universitari prin toate centrele. După ce debutează în forță cu romanul „Luxul melancoliei” (Ed. Cartea Românescă, 1982), Stelian Tănase așteaptă ani buni căderea regimului comunist din 1989 pentru a publica alte romane și a se impune pe plaja valorilor intelectual-literare românești.
Odată vremurile schimbate, „Stelian Tănase va scrie o altă biografie, care va produce o altă bibliografie. Cu multe și diverse cărți de diferite facturi. Cu romane, cu eseuri politice, cu publicistică de tot felul, cu note de călătorie – un «LA versus NYC» este realmente una dintre cele mai bune cărți despre Statele Unite scrise de vreun literat român, punându-l aici la socoteală și pe Petru Comarnescu, și pe regretatul Romulus Rusan, cu «America ogarului cenușiu» cu tot. Prezent mereu în câmpul media (dar și politic, la un moment dat), personalitatea lui Stelian Tănase devine proteică prin mijloacele sale de expresie”.
Noul roman, „Nocturnă cu vampir Opus 1” (Editura RAO, București, 2017), este scris în registrul mystery, crime, horror, cu intenția vădită de a șoca, tocmai pentru ca să-l trezească pe cititor din văpaia mocirlei sociale și politice în care, de fapt, se scaldă, trăiește cu oarecare entuziasm, participând fără să-și dea seama la spectacolul deja creat, jucat în direct, dotat cu actori de marcă extrași din toate păturile sociale care compun gubernia București în epoca postindustrială, o metropolă haotică, murdară, violentă. În această lume conviețuiesc persoane supercocoțate în sfere care iau mințile, politicieni, polițiști corupți, interlopi, militari, prostituate, vagabonzi, granguri, bancheri, industriași de belea, economiști și politologi cu frâie și frâne. E o forfotă cumplită. Iar acestei forfote îi place până la orgasm lumea televiziunii care difuzează numai godzille, batmani și kinkongi, lume pe care o adulează, o imită și o răstălmăcește prin vocile viitorologilor, meteorologilor și numerologilor, puse toate în „logica” vampirului valah („W”). „Nocturnă cu vampir Opus 1” se înscrie în seria romanelor politice românești care începe cu romanul „Gorila” de Liviu Rebreanu, un roman care la apariția lui în 1938 a produs în viața românească o serie lungă de controverse.
Șirul de crime produse de Supernumele Vampirul Valah („W”) îi numără pe Eftimie Gogu, individ putred de bogat, un mahăr, fost Secu, general în retragere; Spitz Buburuz, șef la contrainformații, care făcea parte din grupul operativ constituit în legătură cu Dosarul „Vampirul” – mortul nu fusese jefuit, avea ceasul Rolex la mână, portofelul full cu două miare de euro, îmbrăcat de firmă, doar că generalului îi plăcea cărnița fragedă, frecventa localurile unde era „servit”, de unde, se zice, i s-a și tras executarea; un altul e Bran Stecker (da, ceva după numele autorului cărții „Dracula”, Bram Stoker), patron de media influent, băgat în afaceri cu multe zerouri, cu un birou cu trei secretare, păzit de bodigarzi, de aceea greu tangibil, șantajist de capete sus-puse care nu de puține ori sufereau de amorul „alunecărilor”. Ucigașul în serie făcea ravagii. Țintea o tragere în țeapă live, publică, zgomotoasă și hohotitoare. A urmat Pilu Donose, senator, figură glorioasă a Opoziției, luptător neînfricat pentru libertate, care a fost săltat de la Pussy&Cash într-un camion roșu. A mai fost înregistrat un cadavru, al unuia zis Nichita, cadavru care a dispărut, în mod ciudat, de sub nasul polițiștilor, ca și cum ucigașul și-ar fi subtilizat opera. Toate aceste crime poartă amprenta unui singur criminal, victimele sfârșind, la rând, trase în țeapă, ca în Evul Mediu, îmbrăcate în țoale fine, dar cu obrajii și buzele roșii, cu gurile ferfenițite și ochii scurși ca un ou spart. Teribile imagini.
De dezlegarea enigmelor acestor crime se ocupă un fost polițist, ca oarecare detectiv particular, întors în țară din Legiunea Străină, Constantin Naum, zis Ticu, și un comisar de poliție, Iorgu Arsene, șeful Brigăzii Criminale, criminolog veteran. În jurul crimelor și al victimelor se înlănțuie o încrengătură de fapte și evenimente, care cotropesc întregul București cu periferiile lui sordide, cu o Subterană imensă situată sub Gara de Nord, unde există lumea vagabonzilor, ologilor, cerșetorilor, drogaților, stăpânită de un așa-zis Țar. Și acolo se învârtesc zărnăind sume imense de lei și valută, manevrate de forțe necunoscute și nevăzute. În acele locuri domnește sadicul criminal, în labirintul groazei. Șeful Subteranei a declarat în timpul unei scurte întâlniri cu detectivul Naum că nu ucide din răzbunare, ci doar pentru a-i pedepsi pe cei vizați de el.
Grupul operativ care dezbate în ședințe lungi cazurile puse pe rol e format tot din granguri, cu grade mai mari sau mai mici, procurori, șeful IGP, adjunctul ministrului de Interne, consilieri prezidențiali, emisarul de la Cotroceni, șeful de la contrainformații, cu nume ca niște porecle, iar pe umeri epoleți și pe piepturi medalii și distincții. Din dezbaterile acestora, plictisitoare, deseori dezlânate și lipsite de sens, răzbăteau damfuri politizate însoțite de tendințe de răzbunare și înșfăcare a câte unui profit, niciodată de lepădat.
Spectacolul final conduce la triumful nimănui asupra nimicului, ca în Parabola clarvăzătorului care încoronează în lumea Bucureștilor un Diavol cu Amprentă Divină, viitorul de aur al regiunii de la Gurile Dunării și de la țărmul Mării Negre. În brațele acestui mare Show Draculist locuitorii, siderați de magia nimicniciei, își trăiesc fericirile de moment și disperările care îi fascinează cu entuziasme care glorifică crima supremă. Un viitor învins proclamă pentru întreaga suflare a Noii Valahii renașterea în virtute și onoare.
Romanul lui Stelian Tănase oferă, ca spectacol, semnalul sfârșitului triumfător.

 

Votează acum!

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close