Identitatea neamului, exprimată prin intermediul Academiei Artelor Tradiționale din România

* invitat de onoare la recenta Sărbătoare a Străbunilor din Țara Năsăudului, președintele AATR, Corneliu Bucur, propune organizarea unei şezători naţionale a cusătoarelor de cămeşi în comuna Şanţ

-A A +A

Identitatea neamului, exprimată prin intermediul Academiei Artelor Tradiționale din România
    În cadrul programului naţional de protejare a patrimoniului cultural intangibil iniţiat de Complexul Național Muzeal „ASTRA” Sibiu, Academia Artelor Tradiţionale din România a fost înființată în 1992 și prezidată de academicianul Corneliu Bucur, fiind concepută a fi şi a reprezenta forumul naţional al celor mai valoroşi şi reputaţi creatori şi interpreţi de artă populară din ţara noastră.
    Obiectul de activitate şi menirea Academiei Artelor Tradiţionale din România constau, între altele, în etalonarea valorilor individuale reale ale culturii şi civilizaţiei populare tradiţionale şi promovarea lor în conştiinţa naţională şi universală ca elemente ale capacităţii de creaţie superlative în domeniul artei şi artefactelor populare. Astfel, acest for cultural reprezentativ la scară naţională reuşeşte să evidenţieze, să recunoască şi să recompenseze, în primul rând moral, autenticele valori ale culturii naţionale.
    Un moment marcant pentru mişcarea de largă respiraţie naţională şi de structurare sistemică a întregului Program „Tezaure umane vii” este cel reprezentat de întâlnirea dintre membrii Academiei Artelor Tradiţionale din România şi conducerea Academiei Române (11-12 august 2007), legitimarea „academiei satului românesc” de către Academia Română, prin preşedintele Academiei Române, acad. Ionel Haiduc, şi vicepreşedintele acad. Florin Gheorghe Filip. Academia Română a oferit patronajul tutelar al Academiei Artelor Tradiţionale din România, aprobând principiile fondatoare ale acesteia de a evidenţia, de a recunoaşte şi de a recompensa moral autenticele valori ale culturii populare tradiţionale din România.
    Astfel, după cincisprezece ani de aşteptare a recunoaşterii oficiale a „academiei satului românesc”, s-au deschis porţile recunoaşterii şi rodnicei comunicări dintre cele două structuri academice.
    Structura Academiei Artelor Tradiţionale din România cuprinde secţiunile: Arte plastice (meşteşugari şi artişti populari), Arte mecanice (meşteri constructori şi artefactori de geniu în toate domeniile civilizaţiei populare tradiţionale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari şi interpreţi instrumentali), Arte literare (poeţi şi naratori populari) şi Arte culinare.
    Invitat de onoare la Sărbătoarea Străbunilor în Ținutul Năsăudean, academicianul Corneliu Bucur s-a arătat plăcut marcat de ampla manifestare desfășurată de la sfârșitul lunii trecute, de Rusalii, și menită a readuce în atenție tradițiile păstorești ale zonei.
    Impresiile mele după zilele extraordinare petrecute în compania ţăranilor din satele Ţării Năsăudului şi Rodnei sunt încă vii. De departe, cea mai importantă trăire şi constatare, făcute în contact direct cu realităţile vii ale satelor străbătute în fugă, timp de trei zile, a fost bogăţia impresionantă de valori culturale, patrimoniale şi de personalităţi autentice ale ţăranilor, vrednici de a fi primiţi în Academia Artelor Tradiţionale din România, supravieţuitori miraculoşi în satele din zonele montane, mai conservatoare şi cu o trăire tradiţionalistă mai bine conservată. Este un proces unic în lume, urmărim relansarea unui proces cultural-istoric constând în recunoaşterea oficială a rosturilor şi a importanţei naţionale a ţărănimii române în gestarea şi consacrarea proceselor social-economice şi cultural-spirituale, primordiale, cele religioase ale păstrării credinţei nestrămutate în supremaţia Dumnezeirii în tot ce înseamnă viaţa şi destinul neamului nostru, al căror produs sincretic final este însăşi identitatea etno-culturală a poporului român”, a transmis academicianul Corneliu Bucur, care, mai mult, s-a gândit să propună organizarea „Șezătorii naţionale a cusătoarelor de cămeşi” tocmai în comuna Şanţ, localitatea unde rămâne vie amintirea legendarei cercetări sociologice a echipei monografiste conduse de reputatul profesor Dimitrie Gusti.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (3 voturi)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close