Octavian Harșian: ”Ca agronom sunt convins că agricultura nu dă niciodată greș!”

-A A +A

Octavian Harșian: ”Ca agronom sunt convins că agricultura nu dă niciodată greș!”
Toată lumea îl cunoaște pe seniorul agriculturii bistrițene. Octavian Harșian, inginerul Octavian Harșian. Apreciat pentru tot ce a făcut și face, Octavian Harșian este respectat de toată lumea. Dur în afaceri dar corect și cinstit, are un suflet de copil. S-a născut și a crescut pe Valea Șieului, ”printre animale”, cum îi place să spună, drept pentru care s-a îndrăgostit pe viață de agricultură, urmând cursurile Facultății de Agronomie, unde a învățat pe brânci. Toată viața a muncit în agricultură și pentru agricultură. Și a obținut rezultate extraordinare spre satisfacția sa și a celor din jurul său. A trudit mult, a suferit, însă nu a cedat. A luat-o de la capăt, de la zero, a strâns din dinți și a revenit, mai puternic, mai călit, mai hotărât. A pus umărul și și-a pus mintea la contribuție alături de experiența vastă în agronomie, înființând o companie agricolă, în cadrul căreia desfășoară activități precum cultivarea cerealelor, creșterea oilor și a porcilor mangalița, dar și viticultura. Totodată a împărtășit cunoștințele sale celor care îi cer sfaturi, învățându-i pe mulți. Și în ziua de azi, vin mulți să se sfătuiască cu ”domnu Tavi” în diverse probleme.

Dacă până în decembrie 1989 a fost director al IAS Dumitra, după Revoluție, când agricultura românească a fost distrusă și fărâmițată, Tavi Harșian a luat-o de la zero.

 

 ”După Revoluție, am început cu prestări servicii mecanice în agricultură, cu tractoare și combine. Având utilaje performante nu puteam să lucrez aici pe un hectar – două – trei – cinci, și am mers în Dobrogea la tarlale mari, unde să am productivitate. Am lucrat bine acolo, la fostele IAS-uri, care deși erau în lichidare, funcționau încă. Am avut o perioadă foarte bună și din prestări de servicii se și câștigă bine. În perioada de 10 ani cât am stat acolo am lucrat și 1000 de hectare de pământ cu diferite culturi: porumb, floarea soarelui, grâu, pe care le-am valorificat în general la export. A fost o perioadă foarte bună pentru mine acolo, din punct de vedere material, dar m-am întors acasă la Dumitra”.
A revenit la Dumitra, unde simțea că trebuie să facă ceva, își era dator lui să refacă agricultura. A fost multă muncă și în continuare este multă muncă. Nopți nedormite, muncă multă, sudoarea curgea necontenit, dar a reușit: ”Banii câștigați în Dobrogea, i-am investit aici acasă, în suprafețe de teren agricol, reușind să cumpăr în jur de 500 de hectare pe care le am și le cultiv și acum. În plus, am mai luat în arendă încă vreo 400 de hectare, pe care de asemenea le cultiv cu cereale pe care le valorific”.

Întotdeauna a crezut în agricultură și a iubit-o la nebunie. Era convins că agricultura este o afacere bună: ”Ca agronom sunt convins că agricultura nu dă niciodată greș. Nu am auzit de ferme sau societăți comerciale cu profil agricol care să dea faliment sau să fie în insolvență. Sigur că producțiile variază de la an la an, în funcție de climă. Trebuie să fii foarte bun gospodar ca atunci când ai ani foarte buni din punct de vedere climatic, în special al precipitațiilor, să-ți faci o rezervă de bani pentru reluarea producțiilor în anii următori”.
Profitul în agricultură nu este unul foarte spectaculos, e destul de mic, ”în jur de 15 la sută, care este normal și suficient. În Statele Unite nu se depășește 15 la sută. Reușesc în fiecare an să reiau producția agricolă, și din profit să mai fac și investiție, în special în utilaje”, mai spune Octavian Harșian.

Face o mică pauză și privește lung spre fumul de la țigara pe care tocmai și-a aprins-o, ce se cațără spre cer, și îmi spune cumva cu un regret în voce: ”Am trăit și în perioada comunistă, când ne străduiam, lucrând în IAS să facem producția foarte mare. Pentru că la acea vreme, agricultura de stat era regină. Nu se intra ușor în agricultură, ca inginer agronom, repartițiile fiind centralizate, trebuia să ai media peste 8 neaparat. Am lucrat foarte mult în perioada comunistă și cu rezultate foarte bune pentru acea vreme. Necazul era că genetica, în special la semințe, nu era la nivelul la care este acum. De exemplu, porumbul, eram obligați prin planul central, să însămânțăm numai culturi supratimpurii, care în general nu sunt productive. În plus nici nu era o genetică care să dea producții prea mari la hectar. Atunci dacă la porumb realizam producții la hectar de 4 tone, era bunișoară – bună”. Buna dispoziție i-a revenit pe obraji și continuă: ”Acum, în an normal, în zona noastră, care nu este chiar specifică pentru cereale, realizăm în jur de 8-10 tone la hectar boabe. Avem semințe foarte bune, eu cel puțin, prefer hibrizii de la Pioneer, mai însămânțez comparativ cu semințe și de la alte firme, Singenta, sunt la fel de bune. Important este că pe lângă hibrizii productivi pe care îi cultivăm acum, avem și o mecanizare corespunzătoare. Avem utilaje pentru prelucrarea solului, pregătirea patului germinativ, tractoare performante și combine, care spre deosebire de combinele românești, nu au pierderi. Nu mai vorbesc de productivitate, care este mare și lucrări de calitate”.
Privind la un lan de porumb ce s-a ridicat curajos din pământ, Octavian Harșian mi-a mai spu: ”A mai apărut un avantaj în această perioadă, o varietate foarte mare de ierbicide. Personal, după mai multe experiențe cu mai multe ierbicide, de la firme diferite, BASF, Bayer și altele, îmi dă o satisfacție deosebită ierbicidul Adengo, care combate absolut toate buruienile. Avem tot timpul lanurile de porumb curate de buruieni, evităm prașila manuală pentru că nici nu se găsesc oameni, și bineînțeles e cheltuiala mai mică”.

În legătură cu alte culturi, Tavi Harșian cultivă și grâu, ajungând să realizeze producții de 6 tone la hectar, iar la triticale chiar 7 tone la hectar. ”Eu aici merg tot pe soiuri de import, la grâu pe soiuri austrice. La grâu tehnologia e mai simplă, și important este faptul că în zona asta nu apar bolile foliare, rugini, și cheltuiala e destul de mică. E o cultură rentabilă”.
În ceea ce privește planul de cultură, în general, scopul este realizarea unui asolament al rotației culturilor corespunzătoare, pentru care are o suprafață importantă de lucernă, ”care este foarte bună premergătoare pentru cereale, acumulează azotul atmosferic și azotul din ploi la rădăcini, solul rămânând oarecum saturat în azot după această cultură. Am făcut această cultură și pentru faptul că aveam nevoie de furaje, iar lucerna este regina furajelor, o cultivăm și pentru consumul propriu al oilor pe care le creștem”, a mai spus Octavian Harșian
În final, Tavi Harșian ne-a mai dezvăluit un secret: ”În legătură cu cultura mare pe terenul arabil, am încercat și aici și cu rezultate destul de bune, ultima tehnologie care se folosește în special în sud, zona de cernoziom și soluri mai fertile, prelucrarea solului fără arătură, fără întoarcerea brazdei. Scarificăm. Prin scarificare făcându-se o afânare și niște spații pentru reținerea apei din precipitații, iar cu discul greu se mărunțește terenul, se pregătește patul germinativ. Aici se face o economie destul de mare la cheltuieli, respectiv la consumul de motorină. Rezultatele sunt satisfăcătoare. Am făcut încercarea pe suprafețe mai mici, dar o să o extind”.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (4 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Economic

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close