Festivalul Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei” ajunge la a 23-a ediție. Vezi ce surprize pregătește Dorel Cosma! Află povestea adevărată a festivalului!

Festivalul Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei” este una dintre cele mai vechi manifestări dedicate artei și tradiției populare de pe întreg mapamondul. Ideea îi aparține exclusiv profesorului Dorel Cosma, primele ediții fiind organizate în urma cu 23 de ani. ”Au fost cele mai grele ediții, sub aspect organizatoric sau al surselor de finanțare, dar, cu siguranță, cele mai frumoase, asta și pentru că eram cu toții mai tineri”, spune Dorel Cosma, cu o ușoară umbră de regret în voce. Invitații speciali ai acestei ediții sunt suflătorii de la Dabyeot Youth Wind Orchestra din Coreea de Sud.

-A A +A

Festivalul Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei” ajunge la a 23-a ediție. Vezi ce surprize pregătește Dorel Cosma! Află povestea adevărată a festivalului!
    Festivalul Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei”

    Dorel Cosma: ”Este un festival care și-a pus amprenta atât pe municipiul Bistrița, dar și pe întreg județul Bistrița-Năsăud, asta și pentru că deja discutăm despre un brand la nivel național, european și mondial, cunoscut în rândurile tuturor folcloriștilor din întreaga lume !”

     Ce aduce nou ediția cu numărul 23

    Dorel Cosma: Pentru această ediție, am gândit un alt intro al festivalului, dacă pot să îi spun așa, un al moment inaugural și care va fi asigurat de un alt gen de formație, nu va fi un moment folcloric, ci o orchestră instrumental format din 80 de suflători și, care vine din Coreea de Sud. Aceasta orchestră va susține în data de 25 iulie un program de deschidere a manifestării noastre”.


    Cine este Dabyeot Youth Wind Orchestra

    Dabyeot Youth Wind Orchestra a concertat în Austria (Fugen și Hippach), Germania (Grafenwoehr), Polonia (Katowice) și Ungaria (Debrecen), tinerii muzicieni bucurându-se de un mare succes de public.Este o orchestră formată din 80 de suflători cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani a concertat în 2015 la Ateneul Român din București. Dabyeot Youth Wind Orchestra cântă în Hamyang Gun din nord-vestul districtului Gyeongsangnam-do al Republicii Coreea de Sud. Dabyeot, numele tradițional coreean al Hamyang Gun, înseamnă „locul unde soarele cald strălucește mereu”.

    Din informațiile de pe site-ul oficial al orchestrei și din pliantul de prezentare, aceasta a fost invitată în anul 2009 la festivalul JIWEF de la Centrul de Arte Jeju și la Cascada Cheonjaeyeon unde s-a remarcat prin interpretări memorabile.
    După mai multe concerte cu interpretări excepționale pe mai multe scene ale lumii, orchestra își propune să cultive gustul publicului pentru astfel de spectacole.

    Despre orchestra Dabyeot Youth Wind

    În anii '60 în Hamyang existau mai mult de zece orchestre de tineri, multe dintre ele dezmembrându-se în perioada industrializării. În anul 2005, elevi și studenți voluntari au format Orchestra Tinerilor din Dabyeot. Membrii acesteia trec printr-o selecție bianuală. Pe lângă turneele internaționale, aceștia participă și la diverse festivaluri culturale locale pe tot parcursul anului.

    Cine mai vine la Bistrița

    E vorba de un număr de opt țări, spune profesorul Dorel Cosma: ”Avem în 2018 un festival care se desfășoară pe durata a cinci zile, între 25 și 31 iulie, vom fi pe scena din fața Palatului Culturii, unde vom prezenta frumusețea folclorului din cele opt țări care ne-au răspuns invitației făcute de noi”.
    Ediția cu numărul 23, iar, peste doi ani, iată, veți aniversa 25 de ani de când organizați acest festival. V-ați gândit la acest lucru?
    Mda, sigur că ne-am gândit, totuși vor fi 25 de ani de muncă continuă. Poate, poate zic, ar fi fost mult mai multe ediții, ne-am fi bucurat de o cifră și mai rotundă, dar au fost niște ani în care political s-a amestecat grosolan în toată această poveste, a intrat cu bocancii în acest festival, așa că am intervenit la Uniunea Mondială de Folclor și am stopat derularea acestui eveniment, chiar dacă unii au crezut că îl vor putea duce mai departe și vor reuși să organizeze festivalul și fără Dorel Cosma și echipa lui (…) Vom pregăti special aniversarea celor 25 de ediții, voi gândi un spectacol de amploare și care să marcheze această cifră cu totul aparte.

    Ce spune Dorel Cosma despre festival și începuturile lui, aflăm dintr-un text cât se poate de interesant, un recurs la memorie:

    ”Au trecut ani mulți de când în sfera preocuparilor mele folclorul ocupa un loc important. Am reușit să-l cunosc și să-l prețuiesc destul de târziu. Eram proaspăt absolvent de facultate, repartizat la Școala Generală din Șieuț. Fiind născut la Bistrița, bunicii din Bistrița și Târgu Mureș, repartiția la Sieuț a fost primul meu contact direct cu publicul rural. N-a fost nici ușor, nici simplu. Pe atunci, părerea mea despre folclor era cam aceeași cu a tinerilor adolescenți de astăzi. Nu-mi plăcea muzica populară, nu-mi plăcea dansul popular ci doar ce venea din Occident. La Șieuț am început încet să văd lucrurile altfel. Am întâlnit aici oameni minunați, ca regretații Sânziana și George Olar, Hanzi Baci, învățătorul Vasile Gotea și Ignat Pantea și mulți, mulți alții.
    De la ei am învățat să prețuiesc arta populară și jocul de pe Valea Șieului cu dansatorii săi extraordinari și de neîntrecut. Am văzut cu câtă migală și pasiune femeile satului își concepeau și realizau costumele populare. Zestrea pentru tinerele fete era o preocupare permanentă a mamelor și bunicilor care în pragul măritișului erau în stare să organizeze o adevarată expoziție completă de artă populară. Am participat alături de elevi mei de atunci și de părintii lor, la numeroase momente importante din viața satului care apoi de-a lungul timpului s-au cristalizat în concepții solide despre valoarea și importanța folclorului românesc.
    După perioada de stagiu pașii m-au condus spre alte locuri unde aceste începuturi de descifrare și apreciere a folclorului românesc m-au ajutat la realizarea și obținerea unor importante succese ale domeniului cultural. Cred că nu întâmplător am reusit in 1985 impreuna cu regretatul maestru coregraf Tiberiu Danciu sa consolidam un ansamblu si apoi sa cucerim Marele Premiu de la Dijon ( Franța) – „ Colierul de aur”. De atunci și până acum nici o altă formație românească n-a mai reușit această performanță. Nu pot să nu amintesc de Ansamblul folcloric „Balada” Bistrița cu un palmares și un binemeritat prestigiu câștigat cu mare efort de-a lungul celor 20 de ani de când împreună cu coregraful Ioan Simionca l-am creat și botezat.

    Numeroasele întâlniri internaționale la care am participat mi-au sădit sămanța unui Festival Internațional de Folclor la Bistrița. Până în 1989 acest lucru părea un vis frumos imposibil de realizat în România. Au mai existat unele mici încercări dar fără sorți de izbândă. Singura întâlnire internațională era, în aceea perioadă, așa numitul Festival Balcanic de pe litoral. Atunci participau cinci, sase formații din România la care se mai adaugă Bulgaria sau Iugoslavia și toată țara vorbea de marea manifestare internațională. Pentru acele vremuri era și asta o realizare. Anul 1989 cu avântul său revoluționar, a deschis și portile unor adevărate manifestari folclorice internaționale. Sămânța a început sa incolteasca. În cateva oraşe din ţară s-au organizat chiar în 1990 câte un mic Festival internațional. Este adevărat că singura țară străină se numea Republica Moldova dar oricum era o altă țară și pe deasupra nu necesită translatori".

    Cum a început festivalul

    La Bistrița am început însă altfel. Îmi doream un festival internațional adevărat așa cum văzusem în Franța sau Turcia. Cum să organizezi însă o manifestare de asemenea amploare când folclorul acelei perioade era marginalizat. Factorii culturali de atunci și-au canalizat forțele spre alte domenii, folclorul devenind o adevărată Cenușareasă. N-am dezarmat însa. Aveam cel putin libertatea de a face, de a organiza. Așadar un alt început. Priviți când cu admirație, când cu invidie, când cu ironie, am trecut totuși cursa de obstacole și în vara lui 1991 numele Bistriței s-a înscris pentru prima dată în rândul marilor capitale ale folclorului mondial. Din cei mulți care l-a început își anunțau sprijinul și dorinta de colaborare au mai rămas doar câțiva, motiv pentru care îmi permit să-i amintesc spre a înlătura poveștile calomnioase și pretențiile de fondatori.
    Mulți m-au întrebat atunci la începuturi de ce am botezat acest festival „Nunta Zamfirei”. Răspunsul este simplu. Îmi doream un nume reprezentativ pentru Bistrița – Năsăud, un nume care să înmănuncheze atât veselia, bucuria dar și jocul și muzica românului și la care sa participe oaspeți din întreaga lume. Ce alt moment mai plăcut din viața omului poate să întrunească aceste elemente ? Desigur - doar nunta. Si asa am început să o pețim pe Zamfira la nivel internațional. Festivalul nu are nici o legatură cu Hordoul marelui Cosbuc născut în județul nostru și nici cu alte manifestări dedicate poetului. Am preluat doar titlul marelui poem coșbucian și tematica nunții.

    Așadar ziua cea mare sosise. Era o zi de vară fierbinte în luna august 1991. Toate pregătirile erau gata. Așteptam oaspeții. Nu au lipsit nici răutățile. Prin oraș circula un zvon că nu va sosi nici un ansamblu din străinătate. Se putea gandi și așa având în vedere că la acea vreme nici un astfel de festival nu reușise. Era ora amiezii și toți organizatorii așteptau tăcuti la comandamentul stabilit în internatul liceului „Liviu Rebreanu”. Trecuse de ora 14,00 si nu aveam nici un semn de la posibilii nostri oaspetii și nu existau mobile, e-mailuri etc.) Apoi un strigăt de bucurie: Vine un autocar ! Ieșim rapid în curtea liceului și într-adevar bulgarii își făceau intrarea. I-am întâmpinat cu mare bucurie, ne-am îmbrățișat și în timp ce-i mulțumeam marelui meu prieten Ivan Dimitrov, apare al doilea autocar cu ansamblul „Palace” din Grecia condus de marea doamna Meny Papanicolau. Bucuria noastra era de nedescris. Aveam deja doua ansambluri străine, Festivalul Internațional „Nunta Zamfirei” putea incepe.
    La intervale scurte au sosit oaspeții noștri din Turcia și Franta ceea ce a dat acestei prime ediții calificativul de primul festival internațional de folclor din România. Prin numărul și calitatea formațiilor folclorice prezente, Bistrița a devenit un adevărat deschizător de drum pentru anii care au urmat.

    Reamintim că în 2017 Bistriţa a găzduit în perioada 28 - 31 iulie a 22-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor Nunta Zamfirei, eveniment la care au participat artişti din zece ţări care promovează portul, tradiţiile, muzica şi dansul popular. Printre participanţi s-au numărat ansambluri din Vietnam, Singapore, Grecia sau Franţa.

     

     

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (3 voturi)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close