Revocarea? Un joc politic

-A A +A

Revocarea? Un joc politic
A zis Domnul către robul său (Ciclul Cărțile cu Alfonz, cap. VII, verset 13013).
●Odată cu revocarea din funcție a șefei DNA, Laura Kodruța Koveși, la insistențele aberante (comandat/executate) ale Curții Constituționale, sunt create toate condițiile legale pentru ca, nu peste multă vreme, Liviu Dragnea să fie condamnat (prin august/septembrie?) de instanța supremă, în dosarul aflat pe rol, la exact 4 ani și jumătate de pârnaie cu executare, pentru „promovarea” femeilor de pe funcții firești pe funcții politice, nepotrivite pregătirii lor, plătite din alte fonduri bănești decât cele provenite de la PSD Teleorman, „promovate” în dauna unor persoane minore care necesitau îngrijiri de sănătate curente.
Simplu, nu? În urma hotărârii CCR și a semnării de către președinte a actului revocării, în miezul politicii românești s-a produs instant un vid suficient de ciudat cât să producă vertije în administrația centrală a țării. Ca urmare a condamnării iminente a lui Dragnea (veți vedea), nu se va putea găsi nimeni să o acuze pe fosta șefă DNA, Koveși, că a influențat, de pe fotoliul ei de procuror șef imaginar, instanța de judecată. În ceea ce-l privește pe șeful PSD, Dragnea, vine vorba din urmă: Ce-și face omul cu mâna lui se numește lucru manual! În acest caz va fi vorba despre o manualitate performantă, de gânditor „profund” a la Teleormangia...
Ar mai fi, privind acest „caz”, de sfătuit ca șeful Partidului Național Liberal (PNL), Ludovic Orban, să se abțină de la orice declarație, fiindcă nu are competențe în domeniu și mereu dovedește că în chestiuni de politică încurcă Tanda cu Manda și pe Măpu cu Tupi (Notă: Tanda și Manda sunt transcrierile fonetice ale denumirilor spirituale Tantra și Mantra. Ca să se știe odată pentru totdeauna!).
●Și, uite așa, din hachițe în flecuștețe de nivel național, Liviu Dragnea și ai săi politici s-au pus la dispoziția UDMR și a tovului lor de drum, Kelemen Hunor, astea pentru ca în Parlament asociația de guvernământ PSD&ALDE să își păstreze majoritatea. Da! Majoritatea puterii actuale în ale treburilor parlamentare a început să scârțâie mai de multișor. S-a văzut asta în momentul când au fost supuse la vot Codurile Penale, care au trecut prin Parlament ca lopata prin apă (la înțelegere cu UDMR, care încă așteaptă de la PSD multe foloase pentru minoritatea ce o reprezintă!). Nu se știe niciodată ce poate să aducă ziua de mâine pe tăpșanul politicii de la București... După cum s-a putut constata, majoritatea parlamentară votează în draci tot felul de pensii/venituri speciale pentru aleșii de partid aflați mai pe la coatele primăriilor și consiliilor județene. Dacă chestiile astea nu o să le iasă pe nări PSD&ALDE, să dea Domnul ca rușii să-l desemneze ca antrenor al naționalei Federației Ruse pe românul Gică Hagi...
●Ce tot comentează presa bucureșteană faptul că șeful Călin Popescu Tăriceanu a plecat în concediu la munte sau la mare (adoptând o-mprejurare!), lăsându-și cu ochii în soare colegul de izbânzi în legislația juridică, prietenul de bombăneli antieuropene, Liviu Dragnea? Păi, cum? Nu are voie omul, ditamai omul, șeful Senatului, cel de al doilea fărtat în țară, să plece și el la odihnă, să își mai netezească oasele și mușchii, să se mai relaxeze și să se revigoreze muncind/relaxându-se? Bunăoară, să scrie și el o carte, un manual despre metode moderne de conducere a treburilor unei țări, ca România... Păi, nu? Doar o viață are omul! Soclu și-a construit, statuie îi lipsește, ca să aibă alegătorii loc fix pentru pelerinaj partidic politic admirativ tradițional românesc! Doar vede tot românul că e ce admira! Ce mama focului!
●De o bună bucată de vreme a apărut în România o generație de specialiști în varii domenii. Dar, mai cu seamă, în creștinism și doctrine religioase și în învățături bisericești. Ceea ce este de observat stă în aceea că o parte dintre acești „specialiști bisericești”, nici una, nici alta, se declară laici – ceva de speriat! -, însă slăvesc cu toți bojocii Arhitectura Bisericii Creștine mai ceva decât habotnicii și călugării dăruiți întru totul lui Dumnezeu. La urma urmei, de ce astfel de inși ar trebui priviți cu reticență? De vreme ce sunt extrem de convingători în expunerea teoriilor înnoitei credințe a Bisericii Creștine. Uneori, exprimându-se versus islamism, mahomedanism...
De pildă, se vorbește tot mai des despre „vaccinul” religios, adică taina botezului. Botezul, cică, este vaccin în vederea protejării gândirii religioase. Pe de altă parte, există voci (destul de pătrunzătoare) care consideră contrariul: Adică, taina botezului inconștient (petrecut la cea mai fragedă vârstă a omului) ar fi o manifestare diabolică. Botezul, se zice/zic câțiva zevzeci pătrunzători în suflete, adică taina cufundării în apă, poate șterge, poate vindeca păcatele primordiale, dar nu păcatele săvârșite în viață de chiar părinții celui nou botezat... Pare o nebunie curată... Pas de mai înțelege ceva! Tendința învăluitoare cea adevărată/mascată este spre scufundarea baierelor Bisericii în haos pentru a o putea controla politic în totalitate. Îți vine să spui: Să moară ăla care minte! Trăim deșertăciuni după deșertăciuni, așa cum trăim crize economice și spirituale după crize economice și spirituale. Exact ca la începutul secolului XX, știți doar!, prin erupția, explozia bolșevismului roșu peste Europa de atunci, rănită de moarte...
Cineva este angajatul altcuiva, care altcineva este angajatul ăluilalt, care celălalt este angajatul celui nevăzut, necunoscut, doar bănuit și spiritualizat. Să fie, cumva, vorba despre statul paralel totalitar?
●Croații, prin victoria neașteptată în sportul lor cel mai îndrăgit, cu o euforie debordantă și explozii de bucurie aruncate până la cer, sunt pregătiți să se deplaseze în Rusia la meciul echipei lor în semifinalele Mondialului. S-au îmbarcat care unde, cu cățel, cu purcel, cu copii, cu alte animale de companie (ex.: muște, șerpi, ciocănitori, vieri, țânțari) și se plimbă deja pe străzile Moscovei vreo 50.000 de fani. Foarte civilizați, exuberanți, plini de haz și revărsați în cântece populare, la oricare Natașă ori Ivan întâlnesc, mulțumesc plecându-se ca muschetarii până la pământ: Spasiba, Rusia! Te iubesc, Rasia! Te adorăm, Rusia! În fața acestui spectacol spontan oferit de croați, rușii sunt cuprinși de disperare dementă...

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close