Invitație la lectură

Peripețiile, dezertările și năstrușniciile lui Nastratin Hogea

-A A +A

Peripețiile, dezertările și năstrușniciile lui Nastratin Hogea
Povestirile cu tâlc numite și „Peripețiile lui Nastratin Hogea” sunt o serie de schițe satirice prezente în cultura populară, din Balcani până în China, India, din Caucaz până în Arabia. Nastratin Hogea este forma turcească a numelui personajului, familiar cititorilor și povestașilor români. În limba persană numele eroului este Mullah Nasr al-Din. Nasr al-Din în limba arabă înseamnă „victoria credinței”. Amestecate sunt, se poate observa, căile Domnului. Toate aceste mici narațiuni, din punct de vedere literar, sunt considerate povestiri fiindcă fiecare are două-trei personaje, uneori mai multe, dacă se iau în considerație și animalele.
Fiecărei povestiri i s-a dat un titlu, pentru a fi mai ușor distinse și reținute. De pildă, „Oaspeți nepotriviți”:
„Într-o zi, Nastratin Hogea s-a întâlnit cu niște prieteni și i-a poftit la masă. El a plecat mai repede să aranjeze lucrurile, iar oaspeții veneau în urma lui. Ajungând acasă, i-a spus nevestei:
–Îmi sosesc musafirii. Ce avem prin casă, să-i cinstim pe oaspeți?
Nevasta a răspuns:
–Nimic.
Hogea a întrebat:
–Păi și ce facem?
Nevasta a răspuns:
–Nu îi putem primi, că nu avem ce pune pe masă. Descurcă-te!
Hogea a spus:
–Când sosesc, ieși la poartă și spune-le că nu sunt acasă.
Zis și făcut: când au sosit musafirii, nevasta le-a spus că Hogea nu este acasă. Oaspeții s-au mirat și au zis:
–Cum așa? Dar chiar acum ne-am întâlnit cu el și ne-a invitat acasă, și l-am văzut intrând în casă înaintea noastră.
Hogea a scos capul de după ușă și a spus:
–Casa noastră are două uși. Poate că a ieșit pe ușa cealaltă” (pag. 55).

Sau alta, foarte scurtă, intitulată „Adam”:
„Odată, Nastratin a întrebat un bărbat urât:
–Cum te cheamă?
Omul a răspuns:
–Adam.
Nastratin a continuat:
–Bunul Dumnezeu să-l ierte pe tatăl tău că ți-a pus acest nume! Ești atât de urât, că, dacă nu te-ar fi chemat așa, aș fi crezut că nu ești om” (pag. 137).

Asemănătoare acestor povestiri pot fi născocite multe altele, chiar originale. Ca exemplu:
●Badea Ion, căruia toată lumea îi spune, nu se știe de ce, nea Marin, merge pe ulița unui sat trăgând după el un măgar legat cu o sfoară. Ion întâlnește un alt om și-i zice:
–Mi-e bolnav măgarul. Nu știi pe-aici un doctor?
–Da' ce boală are măgarul?, întreabă omul curios.
–Mneata ești doctor?, se interesează Ion.
–Nu, răspunde străinul.
–Atunci nici măgarul nu-i bolnav, îl dumiri Ion.
–Dar poate totuși e bolnav, insistă omul. Nu poți ști niciodată...
–Să-ți spun drept, zice Ion, măgarul ăsta a fost bolnav ieri. Azi e sănătos.

La noi, astfel de povestiri scurte circulă de zeci de ani. Au miez, sunt populate cu personaje, au „story”. Mustesc de umor și iuțeală de minte. Sunt bancuri narative:
●Ion se uită lung la Maria și o întreabă:
–Tu, noi mâine avem nunta. Tu îi fi fată mare, ori nu?
Maria îl privește mirată și zice cu convingere:
–Apoi, Ioane, cum ți-a fi norocu'...
●Se întâlnesc Ion și Gheorghe pe uliță. Ion, nimica zicând, îi rade o palmă lui Gheorghe, încât prietenul vede scântei. Roșu de mânie, Gheorghe îl întreabă:
–Mă, Ioane, tu ai dat serios?
–Serios, sigur!, răspunde Ion bățos.
–Na așa!, zice Gheo, că io glume proaste nu suport!
●Ion petrece la cârciumă cu prietenii. La un moment dat, Petre îl întreabă:
–Mă, Ioane. Tu tocmai te-ai însurat...
–Ie.
–Maria, în noaptea nunții, hai, zi, a fost sau nu a fost fată mare?
Ion închină cu halba de bere către toți cei de față și răspunde senin:
–Enorm de mare...
●Într-o zi, Gheorghe se hotărî să repare gardul din jurul casei. Îl cheamă pe fiu-său, pe Gicu, și-i spune:
–Du-te până la vecinul Ion, roagă-l să-mi împrumute ciocanul. Îi zici: Sărut mâna, bade Ioane, vă roagă tata să-i împrumutați ciocanul, că vrea să-și repare gardul. Da?
Gicu încuviințează, pleacă în vecini, îi transmite lui Ion exact cum i-a spus taică-său și așteaptă. Badea Ion îl privește lung, se uită la cer, scurmă cu vârful bocancului în bătătură și spune:
–Du-te, zi-i lui Gheorghe că ciocanul nu-i acasă, că l-am trimis la atelier să mi-l repare. Așa să-i spui.
Gicu salută și pleacă. Acasă, îi spune lui taică-său ce i-a îndrugat vecinul. Georghe oftează, se scarpină la ceafă, bombănind:
–Asta a zis Ion? Bine... Du-te, atunci, în pivniță și adu ciocanul nostru.

Volumul „Peripețiile lui Nastratin Hogea” a fost tipărit într-o nouă ediție și o nouă traducere, însoțită de note, la Editura Herald, București, 2017. Nastratin Hogea – ne spune prefațatorul ediției, Mihai Cernătescu – a fost un învățător și un cleric musulman știutor de carte, care a rămas faimos prin scurte povestiri satirice, în care el încurajează cinstea și adevărul în defavoarea minciunii: „În cultura românească, Nastratin Hogea a intrat în folclor ca urmare a vecinătății de secole cu Imperiul Otoman. Prima variantă cultă a fost întocmită de Anton Pann, care la jumătatea secolului al XIX-lea a transpus în versuri tâlcul și farmecul personajului. Fragmente din «Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea» au fost publicate în mai multe rânduri și sunt recitite și astăzi. În 1961 a urmat scurta traducere din limba turcă aparținând Vioricăi Dinescu”.
O altă culegere de basme persane, „Padișahul și vizirul”, a fost realizată de prof. Viorel Bageacu, traducere din limba persană, apărută la Ed. Minerva, București, 1971.
Prezenta ediție este o culegere de povestiri despre Nastratin Hogea, adunate (din folclorul iranian), interpretate și traduse din limba persană de Mihai Cernătescu și Naser Nikoubakht, după volumele „Tanz va sukhtabi Mullar Nars al Din”, Editura Omran Salohi Nakhestin, Teheran, 2000, și „Mollah Nasr al Din, Pool”, Teheran, 2013.

 

Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (2 voturi)

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close