Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu s-a întors acasă la Milaș. El are acum un bust, dar casa în care s-a născut nu mai e decât o amintire

Un grup de tineri greco-catolici au manifestat cu pancarte pe care erau scrise mesaje anti-BOR, dată fiind prezența ÎPS Andrei Andreicuț la slujba de sfințire. La ceremonia de dezvelire a soclului din centrul comunei lui Iosif Gabor au fost prezenți doi dintre nepoții Monseniorului: Iuliu Hossu și președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, primul venit din Canada pentru a lua parte la acest eveniment

-A A +A

Cardinalul greco-catolic Iuliu Hossu s-a întors acasă la Milaș. El are acum un bust, dar casa în care s-a născut nu mai e decât o amintire
    Comuna Milaș a fost marți la ora amiezii gazda unui eveniment cu dublu simbolism: întoarcerea acasă a Cardinalului Iuliu Hossu prin dezvelirea unui bust de bronz în centrul acestei localități, dar și prezența în ”satul cu iepuri” a unor înalți prelați, reprezentanți ai celor două mari biserici din Transivania: Biserica Ortodoxă și Biserica Greco-Catolică, ÎPS Andrei Andreicuț, respectiv Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, ca un alt pas spre unificarea celor două biserici-surori.

    La ceremonie a fost prezent și Generalul de brigadă dr. Virgil Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, fiu al judeţului, jumătate aparţinând Văii Somesului, jumătate, Văii Bârgăului. Onorurile militare au fost date de militari de la Brigada 81.

    Slujbele de Sfințire au fost oficiate de cei doi înalți prelați dar și de două soboare de preoți provenind din ambele confesiuni. La Milaș a mai fost prezent și protopopul de Bistrița, Alexandru Vidican, dar și protopul greco- catolic, Ioan Vasile Frișan.

    De la evenimentul organizat de Clubul Rotary și de doctorul Mircea Gelu Buta nu a lipsit președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan, vicepreședintele Ioan Țintean, prefectul Ovidiu Frenț, președintele Clubului Rotary, Florin Urâte, managerul Bibliotecii Județene, preotul Ioan Pintea, primarii comunelor Sânmihaiul de Câmpie, Budești și Urmeniș, Ioan Mate, Vasile Codrea, respectiv Dumitru Tomșa.

    În cuvintele de învățătură a celor doi ierarhi, a primat ideea de unitate în Anul Centenarului, dar și de apropiere între cele două biserici surori.

    Au mai luat cuvântul, Generalul de brigadă dr. Virgil Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, președintele Radu Moldovan, doctorul Mircea Gelu Buta dar și alți invitați.


    În acest context, preşedintele Radu Moldovan, a ţinut să mulţumească realizatorului aceste lucrări în bronz şi piatră, Ilarion Voinea, dar şi Rotary Club Bistriţa, el vorbind despre solidaritate și unitate.

    „Importantă pentru noi toţi cei de aici este solidaritatea manifestată de cei doi ierarhi, Iuliu Hossu – episcop de Gherla şi Miron Cristea – episcop ortodox de Caransebeş, care s-a dorit a fi un exemplu pentru toţi românii. Părtaş la cele mai sângeroase conflagraţii ale secolului XX, în zbuciumatele zile ale anului 1948, pentru a-şi încuraja credincioşii, Iuliu Hossu a rostit câteva cuvinte, care peste timp a primit conotaţii testamentare: „Fă în aşa fel ca niciodată şi în faţa nimănui să nu trebuiască să-ţi pleci capul pentru ce ai făcut, ci să poţi sta totdeauna cu fruntea sus. Asta să faci!”, a conchis preşedintele Radu Moldovan.


    Ce ştiu milăşenii despre Iuliu Hossu

    Maria Gălăţean: “ El a citit proclamaţia de la Alba Iulia în faţa tuturor românilor şi a mers cu proclamaţia la regele Ferdinand. S-a născut în comuna Milaş, noi, milăşenii, trebuie să fim mândri cu acest om, dar puţini dintre noi, un număr mic i-am respectat”.

    „Era om fain. Înalt, fain, nu era bai cu el. Îi plăcea să vină acasă şi era un om care pe toată lumea ajuta. Iuliu Hossu cumpăra clopotele la biserică. A murit în puşcărie. Nu şi-a lăsat legea. Şi dacă nu şi-a lăsat legea acolo a murit. Dar am poză de când era tânăr şi una de când a murit. Zici că nu e ăla, numai pielea şi oasele au rămas pe el la comunişti. Comuniştii şi-au bătut joc de el rău, rău de tot”, spune Ilişua Logigan, localnică din Milaș.
    Iuliu Hossu, primul cardinal al românilor, a fost cel care a citit Proclamaţia Unirii Ardealului cu România în 1918 şi tot el a simţit ce înseamnă prigoana comunistă. A fost închis la Sighet. Cuvintele sale „credinţa noastră este viaţa noastră“ au rămas vii până azi şi sunt un model pentru oameni, teologi sau laici.
    Unul dintre românii care au cunoscut gustul amar al prigoanei comuniste este epicopul greco-catolic Iuliu Hossu. Acesta s-a născut la 30 ianuarie 1885, în comuna Milaş care făcea parte din comitatul Cluj în acea vreme, iar acum din judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi-a găsit sfârşitul pe 28 mai 1970 la Bucureşti.

    A început studiile în satul natal, numit în vremea aceea Milaşul Mare, apoi la gimnaziul luteran din Reghin, la liceul romano-catolic (clasa a IV-a), la Târgu Mureş, iar clasele V-VIII, la liceul confesional greco-catolic din Blaj. În 1904 şi-a început studiile teologice. În 1906 a primit titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 cel de doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, a fost hirotonit preot de episcopul Vasile Hossu.

    Înalt Prea Sfinţia Sa Cardinalul Dr. Iuliu Hossu s-a născut la data de 30 ianuarie 1885 într-o familie de preot greco-catolic, în localitatea Milaşul Mare din actualul judeţ Bistriţa Năsăud .

    Şcoala primară a urmat-o în satul natal la Şcoala Poporală Confesională Greco Catolică. A urmat apoi, primele trei clase de studii gimnaziale la Gimnaziul Luteran German din Reghin. Clasa a patra gimnazială a urmat-o la Gimnaziul Romano Catolic Maghiar din Târgu Mureş. Studiile liceale le-a făcut la Gimnaziul Superior Unit Român din Blaj .

    A făcut studii teologice superioare la Colegiul De Propaganda Fide din Roma unde a obţinut, în anul 1906, titlul de doctor în Filosofie iar în anul 1908 titlul de doctor în Teologie .
    Revenit în ţară ocupă diferite funcţii bisericeşti .
    În anul 1913 a fost numit profesor la Catedra de Studii Biblice a Academiei de Teologie Română Unită, nou înfiinţată la Lugoj. În urma decesului Episcopului Vasile Hossu la 3 martie 1917, Dr. Iuliu Hossu a fost numit, prin decret imperial, Episcop al Diecezei Gherla .
    La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, pe Platoul Romanilor ( Câmpul lui Horea ) în faţa a cel puţin o sută de mii de participanţi, constituiţi în Marea Adunare Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească, Î. P. S. Sa Episcopul Dr. Iuliu Hossu a citit Declaraţia de Unire.
    În cuvântarea rostită înainte de citirea Declaraţiei de Unire, printre altele a spus : ”De acum, o Românie Mare întemeiată pe Dreptatea lui Dumnezeu şi pe credinţa poporului său. Cântarea noastră de biruinţă să fie cântarea neamului, pe calea lungă şi grea a veacurilor. Dreptatea Ta, Doamne, e dreptate în veac, şi cuvântul Tău adevărul.”
    Ales, la 2 decembrie 1918 de Marele Sfat Naţional Român alături de episcopul ortodox Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod şi Vasile Goldiş, a prezentat Regelui Ferdinant la Bucureşti Hotărârea de Unire.
    L-a preocupat mult păstorirea Eparhiilor de Gherla şi de Cluj Gherla şi în mod special situaţia şcolilor confesionale, Academia Teologică, Şcolile Normale de învăţători şi învăţătoare, cărora le-a asigurat localuri proprii, corespunzătoare
    În timpul ocupaţiei hortiste episcopul Dr. Iuliu Hossu a rămas în Ardeal spunând :
    „Păstorul cel bun îşi cunoaşte oile, le iubeşte şi-şi pune viaţa pentru ele .”
    Ca şi episcopul ortodox Miron Colan Nicolae, a luptat pentru drepturile românilor, protestând direct la prima întâlnire cu primul ministru Teleky împotriva atrocităţilor săvârşite de hortişti în Transilvania, vremelnic ocupată.
    În anul 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
    Dar comuniştii, unii dintre ei aduşi de tancurile sovietice, acaparau din ce în ce mai mult puterea în România, executând cu multă slugărnicie dispoziţiile Moscovei. „Deosebit de violentă a fost represiunea diferitelor biserici; cea ortodoxă a fost complet aservită statului prin numirea unui patriarh simpatizant comunist, apoi prin naţionalizarea proprietăţilor ei şi prin epurarea clerului de toate elementele nedorite. Preoţii ortodocşi vor alcătui de altfel, una din categoriile cele mai numeroase de deţinuţi politici.
    Celelalte biserici şi confesiuni au avut parte de o soartă similară, uneori chiar şi mai tragică. Biserica greco catolică, de pildă, a fost obligată să se unească cu cea ortodoxă, toţi cei cinci episcopi ai ei fiind arestaţi; patru vor muri în închisoare împreună cu foarte mulţi alţi de ierarhi.”
    Arestat la 28 octombrie 1948, episcopul Iuliu Hossu, a fost dus la Dragoslavele şi depus la palatul de vară al Patriarhiei, alături de ceilalţi episcopi greco-catolici.
    De aici, în luna februarie 1949, au fost transferaţi la Mânăstirea Căldăruşani unde au rămas până în luna mai 1950, când au fost duşi la penitenciarul din Sighetu Marmaţiei, unde au fost supuşi unui regim de exterminare prin înfometare, umilire, agresiune fizică.
    În anul 1955, împreună cu alţi doi episcopi supravieţuitori Alexadru Rusu şi Ion Bălan, a fost dus la Curtea de Argeş. Apoi episcopilor Alexandru Rusu şi Ion Bălan li s-a fixat domiciliu obligatoriu.
    În anul 1956 a fost mutat la Mânăstirea de Maici Ciorogârla, apoi la Mânăstirea Căldăruşani , unde a rămas până la sfârşitul vieţii .
    La 28 aprilie 1969, Consistoriul Papal l-a numit cardinal „in pectore”, fiind primul cardinal român provenit dintr-o biserică românească.
    „Aici (Mânăstirea Căldăruşani-n.a. ) a primit vizita emisarului papal Giuseppe Chelli, care i-a adus vestea promovării , cardinal „in pectore”, de către Papa Paul al IV-lea. Invitat să plece la Roma a refuzat să-şi părăsească ţara fără posibilitatea de a reveni. Preşedintele Departamentului Cultelor, Gheorghe Nenciu, aştepta afară, curios să afle hotărârea Episcopului. Când s-a deschis uşa l-a întrebat:
    -Înalt Preasfinţite, v-aţi înţeles ?
    -Da. Ne-am înţeles, răspunde Episcopul dârz şi hotărât. Rămân aici.
    -Noi nu avem ce face în ţară cu un Cardinal, replică preşedintele.
    -Treaba dumneavoastră, răspunde Episcopul, rămân aici în ţara mea, în mijlocul poporului meu, să împărtăşesc soarta fraţilor mei, a preoţilor şi credincioşilor mei. Nu-i pot părăsi.”

     

     

    Votează acum!

    Comentarii

    imaginea utilizatorului Emilia Rusti

    Bună ziua!

    Vă rog să îmi explicați care sunt mesajele anti-BOR de pe pancartele de la Milaș, altfel puteți fi acuzați că induceți populația în eroare.

    Mulțumesc

    (Votez pentru libertatea, profesionalismul și imparțialitatea presei)

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close