Mircea Gelu Buta: Familiile românilor erau necăjite, asuprite, sărace. De biserică nici nu putea fi vorba. Li s-a dat foc la case, fiind împinşi în zona Năsăudului.

-A A +A

Mircea Gelu Buta: Familiile românilor erau necăjite, asuprite, sărace. De biserică nici nu putea fi vorba. Li s-a dat foc la case, fiind împinşi în zona Năsăudului.
    Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” a fost luni seară gazda unei lansări de carte, volum despre care managerul Bibliotecii, poetul Ioan Pintea spunea că este, cu siguranţă, cel mai profesionist scris vreodată despre românii din Bistriţa.
    Cu o sală arhiplină şi cu cărţile care s-au vândut mai ceva ca nişte pîini calde, doctorul Mircea Gelu Buta şi Adrian Onofreiu, au dovedit, dacă mai era cazul, că istoria nu o pot scrie decât oamenii inteligenţi şi cu suflet mare.
    Despre carte, au vorbit, rând pe rând, în afara cuvântului gazdei, adică a poetului Ioan Pintea, criticul literar Andrei Moldovan, scriitorul Zorin Diaconescu, cât mai ales cei doi autori.

    Ioan Pintea: „Se vede că manifestările organizate împreună adună foarte multă lume. Asistăm la lansarea celei mai importante cărţi despre românii din Bistriţa. Am citit foarte multe volume despre istoria Bistriţei şi am aflat doar fragmente despre români. Nu aveam până acum o carte bine alcătuită despre prezenţa românilor în Bistriţa. Este o premieră şi o mare reuşită pentru istoria locală, aducând în faţa noastră date inedite din arhive. Aflăm când au fost primele şcoli româneşti, primele biserici, informaţii culturale, viaţa economică şi sportivă, o cartografiere istorică şi valorică, dar şi sentimentală a oraşului. Este o carte emblematică ce nu trebuie să lipsească din biblioteca intelectualilor bistriţeni”.

     

    Fost director al Arhivelor Naționale, Adrian Onofreiu, co-autor al cărții a precizat, cu modestia care îl caracterizează, că este doar ” o încercare temerară ce aduce la lumină mărturii despre o populaţie care apare târziu în documente şi care-şi face loc după Revoluţia de la 1848 şi în cetăţile transilvănene. Să nu uităm că primul primar român al Bistriţei a fost numit în 1934. Sunt multe lucruri interesante, cum ar fi atitudinea românilor din Bistriţa după 1918 faţă de cei care au deţinut supremaţia oraşului până atunci”.


    A mai vorbit despre carte și scriitorul și jurnalistul Zorin Diaconescu, dar cireașa de pe tortul lansării de carte a fost conferința publică susținută de doctorul Mircea Gelu Buta. El a subliniat faptul că ar fi foarte multe de vorbit despre istoria românilor, cei pe care saşii s-au grăbit să-i scoată din viaţa publică şi să le ia proprietăţile.

    Mircea Gelu Buta: ” Oaspeţii nu au trăit multă vreme împreună cu autohtonii ci s-au izolat, crezând că aşa îşi puteau menţine identitatea... Românii au început să cumpere pământuri scoase la vânzare, iar de la Braşov până la Bistriţa puteau fi întâlniţi cei mai destoinici gospodari români.... Supărarea cea mai mare se datora pierderii influenţei asupra satelor româneşti de pe Şieu, Someş şi Valea Bârgăului, care prin militarizarea din 1868 au ieşit de sub dominaţia Magistrului Bistriţei şi care aduceau cel mai mare venit oraşului. Aceste sate s-au constituit în Districtul Năsăudului... Câţi dintre noi mai ştiu că în jurul Colegiului Infoel a existat o comunitate înainte de venirea saşilor ce a fost împinsă treptat pe malul drept al râului Bistriţa, cartierul numit Hrubă.... Familiile românilor erau necăjite, asuprite, sărace. De biserică nici nu putea fi vorba pentru că legile le interziceau românilor să aibă biserică de piatră cu turn.... Li s-a dat foc la case, fiind împinşi în zona Năsăudului. Odată cu transformarea oraşului în cetate închisă, săsească, stabilirea locuitorilor de altă etnie intra muros a fost oprită cu severitate. Cu toate încercările oaspeţilor de a impune o altă denumire aşezării, mentalul colectiv a păstrat şi a impus denumirea veche de Bistriţa, derivată de la cuvântul româno-slav - repede”


    De la eveniment nu au lipsit: vicepreședintele Consiliului Județean, Vasile Puica, viceprimarul Cristian Niculae, preoții Nicolae Feier și Vasile Beni, directorul Arhivelor Naționale, filial Bistrița-Năsăud, Cornelia Vlașin.

     

     

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (1 vote)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close