Folosirea lânii de oaie în domeniul construcțiilor din România pornește din Bistrița-Năsăud

-A A +A

Folosirea lânii de oaie în domeniul construcțiilor din România pornește din Bistrița-Năsăud
    Instituția Prefectului din Cluj a găzduit, joi, o dezbatere regională referitoare la dezvoltarea produselor eco - inovative din lâna de oaie în domeniul construcțiilor, eveniment organizat de Ministerul Cercetării și Inovării din România și Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Durabilă - URBAN INCERC București și la care au participat specialiști, autorități ale statului, crescători de ovine, procesatori de lână, constructori ori antreprenori cu activitate de pionierat în România pentru acest domeniu.

    Conferința regională de la Cluj a venit ca urmare a proiectului derulat în ultimul an de Ministerul Cercetării şi Inovării din România împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sub denumirea ”Cercetări privind dezvoltarea capacităţii de transfer şi comercializare a rezultatelor din cercetare privind valorificarea integrată a resursei naturale de lână. Aplicabilitatea produselor eco - inovative pe baza de lână de oaie în domeniul construcţiilor”.

    Cu această ocazie, partenerii din cadrul proiectului, participanţi la această întâlnire, respectiv reprezentanţi de la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor ,,Palas” Constanţa, Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică pentru Construcţii de Maşini – I.C.T.C.M SA Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie – I.N.C.D.T.P Bucureşti şi de la Institutul Naţional de Cercetare Chimico – Farmaceutică – I.C.C.F Bucureşti au reliefat rolul deosebit de important atât în utilizarea şi valorificarea resursei naturale de lână prin identificarea fabricării de materiale şi produse eco - inovative din lână dar şi în necesitatea realizării investiţiilor pentru producerea acestora, prioritar fiind cel în domeniul construcţiilor.

    Conform studiilor, s-a dovedit că lâna aruncată și arsă pe câmpuri ori dusă acum cu tirurile peste hotare, îndeosebi în Turcia, pe bani de nimic, poate înlocui cu succes polistirenul folosit în construcții, generând astfel o piață de 100 de milioane de euro. Specialiștii au identificat oportunitățile de utilizare a produselor pe bază de lână nu numai în construcții, ci și în industriile auto, textilă, chimică, farmaceutică sau agricultură.

    Rezultatele cercetării indică faptul că lâna de oaie poate fi utilizată ca material natural pentru termoizolare fie ca unic material, fie combinată cu alte materiale naturale cu rol de liant, de conservare și bioprotejare precum argila sau varul natural stins. Aceste produse conferă economie de energie și izolare termică, risc redus de aprindere - cu cât densitatea acestora este mai mare, dar și protecție împotriva zgomotului.

    După ce noi terminăm acest proiect sectorial și încercăm să facem toate demersurile pentru toți investitorii să vadă care sunt calitățile acestor produse, care, după cercetările pe care le-am efectuat până la momentul acesta sunt extraordinare nu numai pentru termoizolare, ele pot fi folosite de la fundații și până la acoperișul caselor”, a ținut să sublinieze Vasile Meițe - directorul general IBCD URBAN-INCERC.


    Interesant este că cel care a venit cu ideea folosirii lânii ca termoizolant în construcții, în premieră pentru țara noastră, este un om de afaceri din județul nostru, și anume: Emil Iugan - președintele Forumului Montan Român Bistrița-Năsăud. Prezent la dezbaterea regională de la Cluj, Emil Iugan a vorbit în cunoștință de cauză, întrucât se mândrește cu originile sale, acelea de gospodar ce provine dintr-un frumos sat de munte așa cum este Șanțul. Emil Iugan vine cu un proiect de pionierat în România, prin firmele sale de prelucrare a lemnului și prin cele de construcții, ce se numără printre primele companii din țara noastră ce promovează noul material ecologic de izolare termică a locuinţei.

    Valorificarea lânii de oaie este un proiect la care lucrăm și suntem implicați în prezent. Aceasta este o resursă mare și bună în România. A dispărut industria textilă, însă trebuie să nu ne batem joc de această materie primă, pentru că, o dată, eficientizăm creșterea ovinelor, activitate de bază în zona de munte, și apoi este necesar să punem în valoare o resursă ce poate aduce venituri importante comunităților locale.

    Trebuie să ne mobilizăm pentru a nu mai exporta lâna în stare brută, ci s-o prelucrăm în țară, să facem produse finite pentru dezvoltarea pieței românești, produse finite pe care să le valorificăm prin exporturi. La ora actuală nu suntem în stare nici să nu spălăm lâna, pentru asta nu poate fi fiecare oier în parte, pentru asta ei trebuie să se grupeze în asociații, în cooperative sau la nivel de comună și să avem centre regionale pentru valorificarea superioară a lânii în vederea creării unei piețe funcționale, prin care să scoatem speculanții și samsarii care iau lâna de gratis din România.

    Noi fabricăm case de vacanțe din lemn, avem o cerere mare din Franța pentru izolarea cu materiale naturale, însă pentru a băga lâna în case avem nevoie de produse agrementate, certificate european. Înființarea unei spălătorii de lână e costisitoare fiindcă presupune poluarea apelor; e nevoie de stație de epurare. Spălarea lânii presupune tratament chimic, antimolii.

    Există acea subvenție de 1 leu/kg pentru lâna predată, dar se aplică doar când ea este preluată la centrele de colectare. O oportunitate o constituie apariția legii lânii, subsidiară legii muntelui, ce va reglementa centrele de colectare, procesarea, subvențiile pentru colectare, în curs de elaborare. Investițiile în programul montan, ce va include legislația pentru abatoare, fructe de pădure, preluarea laptelui sunt de 1 miliard de euro, în 10 ani”, a spus Emil Iugan în cadrul întâlnirii de la Cluj-Napoca.

    Pentru a promova efectele benefice ale termoizolării cu lână de oaie, în prima fază, Emil Iugan a adus acest tip de material de peste hotare. În paralel lucrează pentru amenajarea a două fabrici: una care produce case de lemn şi o alta care să realizeze izolaţia termică din lână şi astfel să apară pe piaţă, în scurt timp, prima locuinţă ecologică pasivă cu izolaţie din lână de oaie made în România.

    Pe de altă parte, întâlnirea de joi de la Cluj-Napoca a scos în evidență eforturile din ultima perioadă de tip prin care INCERC Cluj a elaborat, în cadrul grupei specializate protecții la foc, termotehnică, acustică, protecții hidrofuge și învelitori, trei agremente tehnice pentru saltele termoizolante, panouri termoizolante și termoizolație din lână de oaie. Conform studiilor, lâna produsă anual în România se cifrează la 35.000.000 kg iar lână brută disponibilă după spălare ajunge la 19.320.000 kg, la un efectiv de oi înregistrate de 13.000000 de capete. Necesarul național de prelucrare cuprinde 11 centre producție, mai precis 22 linii, cu o posibilitate anuală de producție: 1,2 milioane tone izolână standard. Consumul intern pentru materialele termoizolante ajunge la 150 milioane de euro.

    Lâna de oaie este folosită ca izolație pentru clădiri de mai bine de 15 ani în Germania. Încă din 2003 a fost aprobată ca material de construcție în Uniunea Europeană.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (3 voturi)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close