Document despre recunoaștere eroismului unui locuitor al comunei Șanț, soldatul Sebastian Filipoi, în războiul pentru Întregirea Neamului de acum un secol

-A A +A

Document despre recunoaștere eroismului unui locuitor al comunei Șanț, soldatul Sebastian Filipoi, în războiul pentru Întregirea Neamului de acum un secol
    O poveste despre unul dintre zecile de mii de voluntari ardeleni şi bucovineni, mânaţi în luptă de un singur dor, dorul de fraţii aceluiași neam românesc ne-a fost relevată în aceste zile de un cetățean al comunei Șanț. Aurel Popârțac este un pensionar ce trăiește în localitatea de unde izvorăște Someșul. Omul a lucrat ca forestier și miner în zona Rodnei iar acum a vrut să facă cunoscută bravura unui strămoș al familiei sale, soldatul Sebastian Filipoi, căruia, în 1931, regele Carol al II-lea al României i-a conferit medalia ”Ferdinand I” în calitate de luptător al Corpului Voluntarilor Ardeleni Bucovineni în războiul pentru Întregirea Neamului 1916-1918.

    Aurel Popârțac a găsit printre actele soacrei sale decedate, decret de conferire a medaliei Ferdinand I cu spade pe panglică soldatului Sebastian Filipoi din Șanț, de către regele Carol al II-lea al României, în data de 21 decembrie 1931 la București. Sebastian Filipoi, fiu de țărani români, a făcut parte din Corpul Voluntarilor Ardeleni Bucovineni și Legiuni în războiul pentru Întregirea Neamului 1916-1918. Documentul conține timbru sec și este semnat de ministrul Afacerilor Străine de la aceea vreme.

    Sebastian Filipoi a fost străbunicul soției mele și a luptat alături de alți ardeleni pentru reîntregirea neamului românesc în Primul Război Mondial. Din poveștile soacrei mele, știu că după ce s-a întors de pe front odată cu terminarea războiului, Sebastian Filipoi și-a găsit acasă copilul crescut doar de bunici, întrucât soția lui s-a mutat la casa altui bărbat. Drama sa a continuat și fostului militar i-a murit băiatul la vârsta de doar 7 ani iar, după s-a recăsătorit cu o văduvă de război, a mai avut cu aceasta o fată care și aceasta a murit tânără nevastă lăsând în urmă o fetiță de de doar 6 luni, pe Maria, cea care avea să-mi devină soacră, și un copil în etate de 7 ani, pe nume Florea. Erau vremuri grele și peste ani, în Cel de-al Doilea Război Mondial, bărbatul soacrei mele, Constantin, a luptat și murit pe linia frontului aflat în retragere dinspre Uniunea Sovietică. Știu că socrul a murit la Satu Mare, acolo unde a și fost îngropat, acasă la Șanț ajungând doar o poză în care trupul acesta era depus pe catafalc și înconjurat de alți consăteni”, ne-a povestit Aurel Popârțac.

    Interlocutorul ne-a prezentat, pe lângă decretul regal, și niște fotografii.

    Aceasta este doar una din poveștile care scot în evidență eroismul șănțenilor în folosul Marii Uniri, comuna Șanț remarcându-se și cu delegații care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, și anume: Octavian Domide, Enea Grapini, Grigore Sas și Zamfira Grapini.

     

    Aprecierea dvs: - Media: 5 steluţe (3 voturi)

    Comentarii

    Comentariu nou

    Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

    Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
    Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

    Close