TRIBUNA nr. 388/2018 Tribuna Graphic 2018 – Sens, Semnificație și Autonomie

-A A +A

TRIBUNA nr. 388/2018 Tribuna Graphic 2018 – Sens, Semnificație și Autonomie
În colaborare cu Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, revista „Tribuna” a organizat vernisajul unei expoziției internaționale de grafică contemporană (cu titlul de mai sus). Sunt găzduiți 30 de artiști, reprezentând 26 de țări din Europa, America, Asia și Africa. În comentariul său la expoziție, Pavel Pușcaș remarcă existența unor artiști cunoscuți în plan internațional, prezența unor școli de grafică de înalt nivel (din Polonia, din Japonia, Italia etc.), de asemenea, apariția unor autori și lucrări din zone mai puțin frecventate (cum sunt Mexic, Lituania, Macedonia, Bangladesh, Hong Kong etc.), mai puțin cunoscute publicului românesc: „Sensul”, conform definiției, se exercită asupra oricărui enunț, discurs, imagini corect configurate gramatical și coerent formulate compozițional; „Semnificația” este definită ca referință, denotare, mono- sau polisemantică. Ea trebuie să fie obligatoriu coerentă și consistentă conform cerințelor acceptate. În domeniul artistic – al discursului, al imaginii, al gestului expresiv – al discursului muzical, în principiu toate acestea au semnificația stabilită în însuși actul fundamental pe care artistul îl conferă prin creația anumitei configurații. „Încă mai interesant – continuă Pavel Pușcaș – este contextul de judecată atitudinal al artistului ce propune un fapt împlinit, o imagine concretă, dar care este rezultatul unei îndelungi procesualități ce mânuiește semantica, tehnica de compoziție ca și valorizarea expresiei.”

 Mircea Arman, și în acest număr, semnează continuarea eseului, a studiului „Poezia între aisthesis, imitatio, adevăr și autenticitate – o privire asupra operelor lui Hӧlderlin, Rilke și Dante (III)”. Adrian Dinu Rachieru continuă publicarea lungului, detaliatului, consistentului comentariu la „Istoria literaturii române contemporane de pe azi pe mâine” de Marian Popa. Citez (fără ghilimele, întrucât ghilimele sunt multe în interiorul fragmentului), din cronica scrisă de A.D. Rachieru: „Benedictinul” critic (e vorba de Marian Popa – n.m.), deși extrateritorializat, fără a evacua „parfumul oborean” din această carte g(rea), se arată imun la evaluări. Nu poate urî, ne anunță, dar rămâne indiferent la întâmpinări sau respinge malițios obiecțiile; „Istoria...” sa, reamintim, a fost boicotată sau „executată” (oral) pentru caracterul ei acut politic și pentru acest come-beck „sfidător-discret”, reproșându-i-se istoricului literar că nu a trecut prin faza crinicii literare, că n-are organ pentru poezie, că oferă „un spectacol pentru marionete” (cf. Mircea Iorgulescu), căzând în cancanerie, pornografie (cf. Ileana Mălăncioiu), colportaj mahalagesc, „portretistică infamă”, antisemitism. Un uriaș „denunț”, s-a zis, efortul pozitivist fiind subminat de intențiile de politică literară sub flamura naționalist-protocronică, doar în subsidiar, producând și judecăți critice valabile, în pofida siguranței verdictelor. Entropia exilului, penuria manuscriselor de sertar, textele de supralicitare (în cazul celor care explorau „golul istoric”), „educația autsiderială”, „industria faimei”, parazitismul liric optzecist, existența blocurilor simetrizabile (ca identități opuse), disidența ca pseudomit al societății de consum etc. Sunt observații de reținut...”

Constantin Cubleșan ne amintește de scriitorul Valentin Tașcu, poet, critic literar, eseist, prozator, cu o „veritabilă vocație lirică, afirmată nefiresc de târziu în mai multe volume: „Dimineața amurgului”, 1994, „Școala morții”, 1997, „Defăimarea bătrâneții”, 1998, „Tratat despre iubire”, 2003, „Târgul de dulce”, 2006. Ștefan Manasia semnează note și gânduri de călător, „Spre Bois de la Cambre, rătăcitor prin vara indiană, la Bruxelles”. Al. Boboc prezintă în traducere din limba italiană secvența a IV-a din lucrarea lui Giorgio Colli, „Scrieri despre Nietzsche. Dincolo de bine și de rău. Genealogia moralei”. Din ce în ce mai acaparator este studiul „Fizica cuantică din perspectiva filosofiei platoniciene și atomiste” (III), de Bogdan Apostolescu. Semnează cronici literare, recenzii, cronici de arte, studii: Adrian Lesenciuc, Andreea Costea, Madeleine Karacașian, Irina-Roxana Georgescu, Menuț Maximinian, Adrian Țion, Mircea Moț, Andrei Marga, Adrian Timar.

 

Votează acum!

Comentarii

Comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public. If you have a Gravatar account associated with the e-mail address you provide, it will be used to display your avatar.

Copyright © 2000-2014 Mesagerul de Bistriţa-Năsăud
Str. Gheorghe Sincai, nr. 37, Telefon: 0263-234.688, 0263-234.689, 0740-030.550, 0758-837.291, E-mail: [email protected]

Close