Mesagerul.ro

Cum văd experții creșterea economică a României în anul 2020

Cum văd experții creșterea economică a României în anul 2020

Creșterea economică a României va ajunge la 4,2% în 2019, dar va încetini în 2020 la 2,8%, sunt de părere experții Euler Hermes, companie cu activitate în domeniul garanțiilor și al colectării creanțelor.Conform unui studiu publicat miercuri, creşterea reală a PIB-ului României a încetinit semnificativ de la 7% în 2017 la 4,1% în 2018, „deoarece economia de supraîncălzire se răcise”.„Creşterea s-a văzut din nou până la + 5% an/an în primul trimestru al anului 2019, dar s-a redus până la + 4,4% în trimestrul II. Media + 4,7% an/an în primul semestru al anului 2019 s-a datorat în principal unei recuperări puternice a creşterii investiţiilor (+ 11,4% an/an) după ce s-a contractat cu -3,2% în 2018, în parte datorită stimulului fiscal. Cu toate acestea, stocurile au scăzut -1,1 pp de la creşterea semestrului I 2019, în principal din cauza eliminării stocurilor din T2. Atât cheltuielile consumatorilor, cât şi cele publice au fost puternice în primul semestru (ambele + 6% an/an). Creşterea exporturilor a încetinit la + 4,1% an/an în primul semestru (+ 4,7% în 2018), deoarece cererea din Europa de Vest a scăzut. Întrucât importurile s-au extins cu + 7,3%, cererea externă netă a scăzut -1,4 pp de la creşterea PIB în primul semestru al anului 2019. Privind în viitor, indicatorii timpurii arată o încetinire a economiei româneşti în următoarele trimestre (…) În general, pe fondul scăderii cererii globale, a tensiunilor comerciale continue şi a creşterii mult mai reduse în zona euro – principala destinaţie de export a României – experţii Euler Hermes prognozează o creştere a PIB-ului care va ajunge la + 4,2% în 2019 şi va încetini la + 2,8% în 2020”, se spune în studiul citat.În ceea ce priveşte politicile economice, experţii susţin că indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat, în timp ce politica monetară „este încă prea liberă”.„Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la o medie anuală de 1,3% în 2017 la 4,6% în 2018, determinată de creşterea salariilor, de stimularea fiscală prociclică şi de politicile monetare prea libere. De fapt, combinaţia acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei care a început în 2017. Chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat. Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3% la sfârşitul anului 2018, aceasta a crescut din nou la o medie de 3,9% an/an în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflaţie de 2,5% ą 1 pp al Băncii Naţionale a României (BNR, banca centrală). Cu toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii cheie de politică stabilă la 2,5% din mai 2018. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce, în principiu, necesită o înăsprire monetară. Asta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă”, se arată în cercetarea Euler Hermes.În viziunea specialiştilor, finanţele publice au continuat să se deterioreze, iar, din cauza stimulului fiscal prociclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar 0,7% din PIB în 2015, la 3% în 2018.În acest context, previziunile arată că deficitul ar putea să crească în continuare la aproximativ 4%, în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din 2018, şi, în special, a creşterilor substanţiale ale pensiilor, cu 15% în 2019, respectiv cu 40% în 2020.„FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul pune în aplicare măsuri de compensare a politicilor, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent ale României la aproximativ -8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească cu 20 pp din PIB (de la aproximativ 36%) până în 2022. Primul ministru Orban a anunţat intenţia de a restrânge unele dintre măsurile fiscale puse în aplicare de predecesorul său, pentru care România a fost criticată de UE şi de investitori. Cu toate acestea, stăpânirea acestor politici fiscale în expansiune nu va fi uşoară decât la următoarele alegeri parlamentare, programate..

copyright © 2024 mesagerul.ro