Mesagerul.ro

(INTERVIU) Ioan Turc: Îmi place să muncesc pentru oameni! Bistrițenii vor eficiență și seriozitate

(INTERVIU) Ioan Turc: Îmi place să muncesc pentru oameni! Bistrițenii vor eficiență și seriozitate

Reporter: Au trecut 5 luni de când conduceți Primăria Bistrița. Cum a fost reîntâlnirea cu administrația locală după 13 ani de pauză?Ioan Turc: Ca pentru prima dată. În perioada aceasta lungă de timp, care a trecut din momentul în care a trecut din primărie, în decembrie 2007, și până când m-am întors, în noiembrie 2020, a trecut ceva vreme, multe lucruri s-au schimbat: complexitatea actului administrativ, a problemelor, a crescut, nivelul de așteptare al oamenilor este altul, în sensul în care oamenii au așteptări mai mari, ceea ce e profund corect, așa că m-am angajat într-o activitate grea, dar nu o spun lamentându-mă, ci pur și simplu constatativ. Îmi place să muncesc pentru oameni și cred că mi se potrivește să fac lucruri în beneficiul public. Spun acest lucru, pentru că din punct de vedere subiectiv sunt un om empatic, sunt atent la nevoile celor din jur, iubesc oamenii, nu trebuie să mă prefac atunci când mă întâlnesc cu cineva, necunoscut sau cunoscut, sunt cât se poate de deschis, cât se poate de receptiv și de fiecare dată când pot să fac ceva în beneficiul unui om sau al unei colectivități, o fac cu bucurie.Reporter: Ce-și doresc bistrițenii din partea administrației locale?Ioan Turc: Eficiență, seriozitate, muncă cu folos. Oamenii vor un oraș mai curat, mai mult verde, vor străzi și trotuare pe care să poată circula în condiții decente, parcări, vor creșe, grădinițe și școli în care copiii să poată să învețe la standarde europene, vor locuri de joacă pentru copii, vor evenimente culturale de ținută. Oamenii vor receptivitate din partea administrației, vor ca atunci când intră în contact cu oamenii din administrație să fie respectați, să fie ascultați. Oamenii vor un oraș în care să trăiască bine și să-și construiască un viitor, tinerii vor Bistrița ca un oraș viu, care să le ofere lucrurile de care au nevoie, adică școli bune, job-uri bune. Este foarte important! Economia locală, așa cum este ea astăzi, reprezintă un atu pentru Bistrița, dar e nevoie de mai mult, mai ales pe ramurile inovative. Poate părea surprinzător, dar oamenii își doresc un oraș în care accesul la meseriași să fie mai ușor. Toți avem probleme de genul acesta – se sparge o conductă, se strică instalația electrică, de exemplu – oarecum banale, dar care produc disconfort… avem din ce în ce mai puțini meseriași. Politicile administrative trebuie să vină cu programe care să țină cont de ceea ce oamenii doresc.Reporter: Pentru că ați adus în discuție viitorul tinerilor în municipiul Bistrița, îmi aduc aminte că, atunci când erați încă viceprimar, ați avansat ideea unui parc industrial – care între timp a și fost realizat -, în care să fie realizat și un campus universitar, astfel încât studenții de la Extensia Universității Tehnice din Bistrița, în mod special, să poate efectua practica. Ce puteți face pentru a reînvia această idee, astfel încât să devină realitate, dar și ce puteți face pentru a revitaliza parcul industrial?Ioan Turc: Ceea ce am început din 2006, din nefericire trebuie să reiau în 2021. Astăzi ar fi trebuit să avem aceste facilități în parcul industrial, dar nu numai, pentru că nu trebuie să ne cantonăm doar în parcul industrial pentru a avea incubatoare de afaceri, pentru a avea laboratoare. Eu nu văd Bistrița ca oraș prosper în secolul XXI fără un mediu universitar real, fără mulți tineri din Bistrița, din zona adiacentă și din regiunea în care suntem. Dacă Bistrița va reuși să asigure facilități pentru studenți și va oferi acele discipline ca și specializări căutate pe piața muncii, cu certitudine vom avea un oraș viu. Din fericire, în clădirea fostului Parchet urmează să funcționeze Universitatea Tehnică într-un spațiu propriu, propice. Tinerii fug de improvizații, la fel și părinții acestora. Atunci când oamenii văd ca nu li se oferă ceea ce merită, adică învățământ de calitate care înseamnă profesori buni, condiții bune de învățământ – laboratoare, tehnică, o anumită atmosferă și nu mă refer la programă – pleacă în altă parte. Clujul este foarte aproape și este în momentul de față un aspirator. Dacă nu reușim să oferim la Bistrița ceea ce are Clujul pe anumite componente și chiar ceva mai mult, respectiv prețuri mai bune la chirii, la bunuri de larg consum, locuri în care să-și petreacă timpul liber, cu siguranță ei nu vor rămâne aici în oraș. Eu cred că avem soluția pentru ca într-un termen decent de timp să transformăm Bistrița într-un adevărat oraș universitar. Începuturile s-au produs încă din perioada în care eram viceprimar, atunci a venit Universitatea Tehnică la Bistrița, iar astăzi câteva sute de studenți învață aici, și învață bine. Îmi propun ca pe bugetul anului 2021, bineînțeles propunerea va fi înaintată Consiliului Local, să achiziționam clădirile fostului spital de pe Bulevardul Independenței, care reprezintă din punctul meu de vedere un spațiu propice pentru un învățământ de calitate. Avem nevoie de internate/locuri de cazare, unde cei care vin din alte zone ca să învețe în Bistrița, să poată locui. Nu se face nimic de azi pe mâine, dar e nevoie de un început. Trebuie să avem un sistem de sănătate bine pus la punct, un mediu universitar, școli profesionale – vă spun în premieră: voi da drumul la un advertising agresiv pentru a-i convinge pe tinerii și părinții din municipiu și din județ să-și îndrepte atenția către învățământul profesional, fiindcă nu există o garanție mai mare cu privire la stabilitatea viitorului unui om tânăr, decât aceea de a avea o meserie căutată pe piața muncii. Vom încheia un parteneriat între Inspectoratul Școlar – universitate  – mediul economic și primărie pentru a înțelege ce specializări merită să încurajăm în municipiul Bistrița. Vom discuta despre burse, despre acest program de conștientizare și convingere a tinerilor de a alege meserii căutate de piața muncii, și, evident, vom merge pe varianta unui învățământ superior tehnic de calitate. În Bistrița avem cel mai vechi liceu agricol din Transilvania. Îmi doresc, și voi avea la București – este unul dintre motivele pentru care merg în Capitală în această seară (n. r. – luni, 29 martie – ziua realizării acestui interviu) – o discuție cu ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, care are și o importantă poziție în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, pentru ca la Bistrița să funcționeze o secție a acestei prestigioase instituții de învățământ. Bistrița-Năsăud este un județ cu preponderență rural, nu e un handicap asta, astfel că o universitate cu acest profil la Bistrița, pe componente care evident să țină cont de progresul tehnologic – nu mă refer la acele domenii clasice, ci la domeniile de nișă, care implică cercetare, inovare – cred că este cât se poate de binevenită.Reporter: Atunci când ați ajuns din nou în primărie, care sunt minusurile fostei administrații Crețu pe care le-ați constatat? Ce-ar fi trebuit să facă și nu a făcut?Ioan Turc: În primul rând, lipsa unei comunicări reale cu cetățenii. Nu poți face administrație pentru a-ți exersa mâna, pentru a-ți ocupa timpul. Faci administrație în folosul oamenilor. De aceea, discuțiile și consultările cu oamenii sunt absolut obligatorii, pentru ca produsul muncii tale să fie pe placul oamenilor. E motivul pentru care am anunțat și am început dezbateri publice, informări, o permanentă legătură cu oamenii. Am închiriat o aplicație – City Help, pe care oamenii o folosesc. Prin această aplicație am dat drumul la consultări. Sigur, nu se întâmplă totul atât de repede cum ne-am dori, adică participarea nu e din start una extraordinară, dar sunt absolut convins că într-un termen scurt, de câteva luni, oamenii se vor obișnui cu această modalitate de lucru; ea, mai întâi, trebuie foarte bine conștientizată.În al doilea rând: PSD a greșit prin investiții care nu au nicio legătură cu interesul cetățenilor.Reporter: Chiar aici voiam să ajung: care dintre investițiile propuse/implementate de administrația Crețu, le-ați fi eliminat?Ioan Turc: Categoric pârtia de schi, în care s-au investit foarte multe milioane de euro, asupra căreia s-au vehiculat tot felul de cifre, mai mici decât cifra reală, pentru că niciodată nu s-au calculat dobânzile la credit. E o investiție care costă enorm municipalitatea; municipalitatea ca noțiune abstractă, fiindcă ne costă pe noi bistrițenii. Sunt 10, când se plătește sunt 10 milioane de euro.Tot la acest capitol putem adăuga și centrul intermodal. Nu cred că Bistrița are nevoie de acea pasarelă la cucurigu care să facă legătura de fapt între strada Gării și strada Tărpiului, pentru că pentru această legătură dintre cele două străzi putem găsi soluții din bani europeni, mai puțin invazive, nu mai vorbesc de disconfortul pe care îl creează.În al treilea rând, calitatea lucrărilor este una absolut jenantă. Uitați-vă la ceea ce se întâmplă în Piața Mică, uitați-vă la ceea ce se întâmplă cu lucrările noi, făcute recent de fosta administrație: sar bucăți de piatră în urma roților mașinilor. Va trebui să scoatem bani din buzunarul primăriei și să reparăm, pentru că sunt lucrări care fie au ieșit din garanție, fie că urmează să iasă, or în aceste condiții doar primăria poate investi, repara, reabilita. Pentru cele care nu au ieșit încă din garanție, nu returnăm garanția. Aici discutăm despre un melanj cât se poate de toxic pentru oraș. Pe de o parte, o serie de proiecte au fost gândite greșit, iar punerea lor în operă s-a făcut la fel de greșit. Rezultatul îl vedem. Mai ușor pășești pe trotuarele vechi, decât pe cele noi. Este aberant! Văd familii cu copii în cărucior, care este ridicat când trebuie să treacă peste zonele nou amenajate. Ce să mai vorbim de pasajele cu sisteme de preluare a apei pluviale dispuse pe mijloc? N-ai nicio șansă să treci prin pasajele respective decât crăcănat, să fiu scuzat.Lipsa de viziune a fost, din nefericire, flagrantă. Nu mă refer la bunele intenții, ele probabil că au existat. Nu fac judecăți de valoare cu privire la modul în care cineva, la un moment dat, a văzut orașul. Dar, o altă eroare: centura orașului prin Pădurea Codrișor. Săptămânal mă caută oameni care doresc să construiască în intravilanul municipiului Bistrița, și nu pot pentru că le trece respectiva centură prin sufragerie. Va trebui urgent, deși vorbim despre o procedură, să rezolvăm această problemă și să eliminăm din PUG centura prin Pădurea Codrișor.Reporter: Au fost câteva proiecte ale fostei administrații, rămase la stadiul de documentație, SF-uri, cum ar fi proiectul pieței agroalimentare din Decebal. Și mai sunt și altele rămase prin sertare. Care dintre ele merită continuate?Ioan Turc: Proiectul pieței, în mod categoric îl voi pune pe agenda Primăriei municipiului Bistrița. Am și discutat despre acest lucru. Fie vom cumpăra piața, fie vom construi pe un teren proprietate a municipiului Bistrița, și vă asigur că acest lucru nu va dura o veșnicie. Nu vreau să mă refer la tot felul de proiecte de sertar. Eu mă refer la lucruri care obligatoriu trebuie efectiv puse în operă. Pentru că ați dus lucrurile în această zonă, uitați-vă la ștrandul Codrișor, în care s-a investit un milion de euro, dar nimeni nu vede aproape nimic. Sunt oameni care îmi spun că sunt lucrări ascunse, sub ștrand e o uzină… O fi, dar nu o fi totuși uzina de la Cernavodă. Pentru ștrandul Codrișor, vom veni cu un proiect de reabilitare și extindere… nu mă refer la acea reabilitare de a vopsi, să fiu bine înțeles, oricum el a fost atât de bine vopsit încât asta se face în fiecare an. Mă refer la închiderea lui, cel puțin parțială, la montarea de tobogane, saune, locuri pentru a lua masa, centru SPA. Toată lumea știe unde e acest ștrand, e în buricul târgului, e ușor de ajuns la el și e o zonă iubită de bistrițeni.Un proiect bun al administrației trecute e Linia Verde, cu care sunt absolut de acord. Mă bucur că am obținut acest mandat împreună cu echipa mea, pentru că modul în care vechea administrație a pus în operă cele câteva proiecte, că nu sunt multe, arată de fapt o carență cumplită în ceea ce privește exigența cu privire la cheltuirea banului public. Nu este suficient să ai un proiect, important este cum pui în operă acel proiect. Cu un leu poți să faci lucrări de bună calitate sau de proastă calitate. Noi vom face lucrări de bună calitate. Ca o critică, și nu vreau să se supere pe mine cei care citesc acest interviu: da, proiectul Liniei Verzi este unul bun, însă personal aș fi mers pe un alt traseu. Adică nu pe Dornei-Șincai, ci pe Bulevardul Republicii, pentru că acolo sunt foarte multe școli. Ce modalitate mai bună de a face educație ecologică tinerei generații decât aceea de a le pune la dispoziție autobuze verzi pentru a merge și a veni de la școală? E o observație de nuanță.Reporter: Lăsându-l acum la o parte pe fostul primar Ovidiu Crețu, aș vrea să știu care sunt investițiile pe care le aveți pe listă pentru viitorul foarte apropiat.Ioan Turc: În primul rând, să cresc calitatea curățeniei în oraș. Deja s-au întâmplat lucruri bune, și oameni cu care mă întâlnesc în oraș îmi spun asta. A fost nevoie de un efort pentru acest lucru. De exemplu, să confirmăm suprafețe curățate într-o pondere mult mai mică, ceea ce a presupus încasarea de către firma care se ocupă de curățenie a unor sume mult mai mici pentru serviciile prestate. Adică într-un raport corect.Îmi doresc o schimbare a modului în care se colectează gunoiul în municipiul nostru. E motivul pentru care am montat cu titlu de exemplu o platformă pe strada Petre Ispirescu și am dat-o în exploatare, pentru ca oamenii să vadă, și noi administrația să vedem, cum se comportă în funcționare.Îmi doresc o piață modernă, una așa cum au alte municipii de reședință, cu temperatură controlată, cu locuri în care oamenii să poată să-și păstreze marfa, adică cu zone de refrigerare, cu parcări, supraterane, pentru că cele subterane sunt foarte scumpe.Reporter: Deoarece ați adus în discuție parcările supraterane, îmi aduc aminte că, în perioada în care ați fost viceprimar, aveați un proiect – realizarea unei parcări supraterane pe strada Bistricioarei. Între timp, acesta a ajuns la Consiliul Județean și este deja istorie pentru municipalitate, dar, s-ar putea realiza o astfel de parcare supraterană în altă zonă a municipiului? Vă întreb asta în condițiile în care orașul este sufocat de mașinile parcate aiurea în oraș, chiar și pe trotuare.Ioan Turc: Cu siguranță, da. Prin implementarea a trei proiecte – Linia Verde, Axa Năsăudului – Andrei Mureșanu – Bulevardul Decebal – Gării și pistele pentru biciclete – vor dispărea aproximativ 3.000 de locuri de parcare. Enorm! Cred că este cel mai complicat mandat din ’90 și până acum, pentru că am și avem obligația de a răspunde unor provocări foarte mari și grele. Oamenii sunt obișnuiți să parcheze la bordură. Degeaba îmi spun colegi din primărie că din cele 3.000 doar 300 sunt locuri de parcare, că restul  nu. Pe mine nu mă interesează situația scriptică, pe mine mă interesează situația faptică: parchează sau nu parchează oamenii la bordură și câți parchează? Le-am solicitat să meargă și să numere mașinile care sunt parcate pe aceste trasee. Mi-au numărat vreo 2.500, dar cu siguranță sunt în jur de 3.000 pentru că ora la acre au făcut numărătoarea era una așa, dimineață spre amiază; seara când oamenii se întorc la casele lor, numărul mașinilor parcate la bordură crește. Deci, avem obligatoriu nevoie de parcări rezidențiale – parcări de domiciliu – și de parcări nerezidențiale, adică cele de oraș – parcările care deservesc anumite funcțiuni cu caracter public. Pentru zona centrală a orașului, suntem obligați să identificăm un loc. Pe Linia Verde, străzile Dornei și Șincai vor rămâne fără niciun loc de parcare. Mai mult decât atât, urmează alte proiecte pentru extinderea zonei pietonale, pentru că aceasta este tendința, oamenii au nevoie de agora, de spații generoase pentru relaxare, pentru plimbări, socializare, locuri în care să aibă loc concerte în aer liber. Deci acest perimetru va avea această funcțiune, deoarece este singurul din oraș care poate primi o astfel de funcțiune. O parcare nerezidențială în această zonă este obligatorie. Este motivul pentru care, văzând și știind că vechea clădire a Cinematografului 23 August stă să pice – ea fiind susținută în interior de niște stâlpi metalici, ca să nu cadă – am propus o dezbatere publică, nimic altceva, pe această temă, păstrând frontul, adică din punct de vedere arhitectural, neafectând cu nimic orașul, imitând perfect frontul actual al clădirii, împreună cu terenul pe care îl avem pe strada Lupeni, am putea amenaja o parcare pentru ca centrul să aibă viață, activitățile comerciale să nu moară.Reporter: Totuși, nu v-ați gândit la o reabilitare a clădirii sau chiar o reconstruire a clădirii în forma inițială?Ioan Turc: Bineînțeles că m-am gândit la toate variantele. Eu când vorbesc despre dezbateri publice, ..

copyright © 2024 mesagerul.ro