Mesagerul.ro

Șirul de tragedii din lumea lăutărească

Șirul de tragedii din lumea lăutărească

Acest gen de muzică necesită o bună cunoaștere a tehnicii, deoarece muzica lăutărească are o structură complexă, cu multe ornamente muzicale și armoni dense. De fiecare dată când o melodie este cântată ea este reinterpretată. A fost comparată cu muzica jazz, tocmai pentru că acestui gen de muzică îi este caracteristică improvizația. Lăutarii s-au inspirat din fiecare tip de muzică cu care au avut contact, de aceea nu putem vorbi despre un anumit stil specific al genului muzical. El variază de la regiune la regiune. George Enescu s-a inspirat din muzica lăutărească când a compus Rapsodia de Primăvară. Până în ziua de azi muzica lăutărească este apreciată printre români și străini. În Cluj s-au format mulți artiști lăutari care au fost apreciați de mari personalități românești. Printre cei mai importanți artiști clujeni de muzică lăutărească sunt Iosif Ghemant și Dorel Merticaru. Cei doi au încântat românii iubitori de muzică lăutărească. Iosif Ghemant„Mai bine de jumătate din viaţa mea, am cântat-o. Dormeam şi visam, iar în urma visului luam vioara şi făceam un joc. Vioara a fost şi rămâne pentru mine prima dragoste. Mai mult ca orice, am ţinut-o lângă mine întotdeauna. Oriunde m-am dus, vioara m-a însoţit. Nu am putut niciodată să mă despart de ea fiindcă mi-a fost mereu foarte dragă”, Iosif Ghemant, violonist.Iosif Ghemant a fost un violonist clujean care s-a născut în 1939 în Bonț, județul Cluj. Provine dintr-o familie veche de muzicieni lăutari, care a locuit de secole în Gherla. Are mai multe origini etnice și se mândrea cu asta, evreu, armean și țigan. Iosif a început să cânte la vioară la 4 ani, după ce a primit-o de la tatăl său. După ce a început să cânte la ea, nu a mai lăsat-o. A învățat mai mult singur să cânte. Cât timp era copil se plimba prin țară și asculta ce se cânta prin popor. A învățat folclorul din toate zonele țării.A continuat studiile muzicale la Școala Populară de Artă, unde a stat și a studiat timp de 6 ani mai multe instrumente muzicale. A studiat câte doi ani pentru fiecare instrument, în această ordine, trompeta, cornul și clarinetul. Nu s-a oprit aici, în anii care au urmat, Iosif Ghemant a continuat să învețe zeci de instrumente, dar cea mai dragă i-a rămas vioara.La 14 ani a întâlnit-o pe Maria Tănase După ce l-a ascultat, l-a luat în orchestra ei pentru trei săptămâni. După a cântat și cu Ioana Radu, Maria Lataretu, Mia Braia, Irina Loghin, Dumitru Sopon. A înregistrat discuri la Radio Cluj în anii 60 și în 1965 a înființat orchestra-taraf la Gherla. După revoluția din 89 a început să aibă concerte și în afara țării. A avut concerte în 26 de țări. În timpul unui concert de strângere de fonduri în Catedrala Notre Dame, a fost ascultat de Pavarotti și Domingo. După concert, Ghemant a fost felicitat de cei doi maeștri. A fost ascultat și de trei președinți ai țării, Ceaușescu, Iliescu și Constantinescu, conform gherlainfo.ro.La sfârșitul vieții a început să o ducă tot mai greu, a început să se îmbolnăvească și a trebuit să stea în spitale timp de 5 ani, iar după ce s-a pensionat, singurul venit pe care îl avea împreună cu soția s-a, era pensia lui mică și veniturile din concertele rare la care participa când îi permitea sănătatea. Iosif Ghemant a murit în 2011, dar va rămâne o legendă a muzici lăutărești. Printre cele mai frumoase melodi putem enumera: „Cobolul de la Mintiu”, „Jocul de-nceput de la Ghirolt”, „De-a lungu’ din Aluniş”, „Roatele din Căianu”, „Învârtita de la Turda”, „Fecioresc rar de la Sic”, „Bătuta din Bonț” și „Haţegana din Mănăştur”. Dorel MerticaruNăscut în Râmnicu Sărat, în anul 1932, a locuit cu mama ..

copyright © 2024 mesagerul.ro