Mesagerul.ro

De ce românii năsăudeni s-au înrolat în regimentul grăniceresc

De ce românii năsăudeni s-au înrolat în regimentul grăniceresc

În perioada înființării regimentelor românești și secuiești, împărăteasă era Maria Therezia, care i-a urmat pe tron tatălui său Carol al VI-lea – 1740-1780.Ajunsă pe tronul imperiului datorită tatălui său, cam nepriceput în administrație dar foarte priceput în diplomație, Maria Therezia a inițiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de „Reforma tereziană de stat”. Una din calitățile sale și care-i lipsise în mod evident tatălui său, a fost iscusința cu care și-a ales miniștri abili pentru a o ajuta la ceea ce-și pusese în gând. Reforma sistemului de guvernământ realizată în primii ai ani de domnie se datorează în mare măsură contelui Friedrich Haugwitz, care a ”copiat” sistemul de guvernare centralizat de la Frederic al II-lea al Prusiei. A existat o opoziție puternică împotriva acestei întăriri a controlului regal (Direktorium), în special din partea nobililor și dietei din Boemia, care se bucurase de o mare independență, de secole.A promovat dezvoltarea industriei textile și a comerțului. A instituit o comisie însărcinată cu redactarea unui cod legislativ care urma să poarte numele Codex Theresianus. În 1768 a adoptat un nou cod penal (Constitutio Criminalis Theresiana), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătățit situația țăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desființarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790).Înființare regimentului năsăudeanÎnființarea regimentului II de Graniță Năsăud a fost o necesitate atât pentru mai marii împărăției de la Viena cât și pentru românii din cele 23 de sate compact românești, 21 din Valea Rodnei, la care se adaugă satele de după târg, de pe Valea Șieului: Sîntioana și Mărișelu. Practic, prin acest proiect Viena punea stavilă în munții dinspre Moldova, împotriva turcilor, crea un cordon sanitar împotriva propagării molimelor și emigrației transilvănenilor și, stingea conflictul secular dintre hapsânii sași bistrițeni și românii liberi din cele 23 de sate năsăudene. Sașii îi asupreau continuu pe valahi și își făcuseră un scop în sine din suprataxarea țăranilor, încercând din răsputeri să-i transforme pe aceștia în iobagi, prin ignorarea statutului lor de oameni liberi, pentru a-și crește averile. Însă, punerea în aplicare a proiectului Vienei, de constituire a graniței, a început prost pentru români. Și deși bărbații maturi din cele 23 de sate purtau arme și făceau instrucție, sub comanda unor ofițeri străini, încă din 1762, ei nu erau militarizați oficial, pentru că nu depuseseră jurământul militar. Din păcate, după aproape un an de instrucție și drumuri la Năsăud, unde era stabilit cartierul general al regimentului de infanterie, supranumit II Năsăud, pentru că era al doilea după Orlat-Sibiu, și avea și numărul 17, în seria regimentelor de protecție a granițelor din Balcani până în Maramureș. Curtea de la Viena avea și interese ascunse în ce privește militarizarea celor 23 de sate, respectiv catolicizarea, lucru la care Maria Therezia ține foarte mult. Cu proiectul de grănicerizate dublat de cel de catolicizare îl însărcinase pe generalul Buccow. Lipsa unui act juridic prin care Viena să își fi luat angajamente față de grănicerii năsăudeni, înrolați cu familii cu tot și care aveau să jure să slujească interesele imperiale pe pământ și pe apă a generat neîncredere și frământări în obștile celor 23 de sate. Liderii țăranilor erau în fruntea oamenilor și, chiar dacă marea lor majoritate au dus muncă de lămurire în favoarea militarizării, în momentul 10 mai 1763, când la Salva, pe locul numit Mocirla ar fi trebuit să aibă loc depunerea jurământului militar,”Zu Land, zu Vasser” (pe pământ și pe apă), a avut loc o revoltă spontană și, armele au fost aruncate la pământ generalul Buccov și episcopul Petru Aron bătuți și fugăriți, iar românii au refuzat să depună jurământul militar. Inițiatorul revoltei împotriva austriecilor a fost bătrânul Tănase Todoran din Bichigiu, fost soldat imperial, cunoscător al administrației imperiale, care vorbea bine limba ocupanților, știa să scrie și să citească în limba germană și cunoștea metehnele ofițerilor austrieci.Sacrificiul lui Todoran a fost o lecție pentru austrieci. Băjenirea ca ultimă soluție de a scăpa de teroareRevolta de a Salva s-a stins prin reținerea și judecarea lui Tănase Todoran și a încă 19 căpetenii. Condamnat la cea mai odioasă moarte, cea de frângere a trupului cu roata, bătrânul bichigean a dat dovadă de dârzenie și hotărâre. Potrivit cronicilor năsăudene, el ar îndemnat la nesupunere privind trecerea la catolicism chiar și atunci când era omorât… Alături de el, încă trei martiri ai năsăudenilor au fost omorâți, prin spânzurare, pedeapsa fiind gândită de Buccow, cu permisiunea Vienei, pentru a intimida românii și a-i face docili. Execuția celor patru s-a făcut pe 12 noimebrie, 1763, dar omorârea lor era hotărâtă încă din ziua revoltei. Lucrurile nu au fost nici simple și nici ușoare pentru românii care au fost prezenți în acel 10 mai pe Mocirla de la Salva, scrie Teodor Tanco în ediția a II-a a volumului Lumea Transilvană a lui Ion Creangă, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj Napoca, 1999.”Ziua de 10 mai s-a transformat într-o revoltă armată, iar jurământul de fidelitate pentru tron nu s-a depus. Nici până azi documentele arhivelor( aflate în străinătate acum)n-au dezvăluit bilanțul confruntării, însă e de presupus că o rezistență dârză n-a avut cine să opună deocamdată răsculaților, probabil numai gărzile înarmate ale suitei și ofițerimea, fiindcă dragonii ”jurați” n-au tras săbiile la frații lor români infanteriști. Buccow abia s-a salvat prin fugă, trecut peste Someșul Mare de calul însângerat de o sabie. Episcopul blăjean s-a adăpostit pentru un timp, ascuns de furia oamenilor, într-o mănăstire din munți. Vor fi fost, firește, morți și răniți, însă numărul lor nu se știe. Eșecul habsburgilor a avut consecințe barbare pentru români (cum avea să se întâmple în anul următor, cu secuii la Madefalău). Îndată după răscoală au fost aduse în regiune regimentele de linie ”Angerer” și ”Gyulai”recunoscute pentru cruzimea lor. Toată vara i-au vânat pe cei ascunși și care nu se întorseseră la companii de bunăvoie, apoi refăcându-se regimentul, s-a reluat instrucția. Înrolații au depus jurământul prin constrângere, sub amenințare tunurilor și a câtorva ghiulele trase pentru avertizare, în valea unde îi înghesuiseră și îi înconjuraseră ostașii regimentelor amintite. Pentru fraternizarea regimentului de dragoni ( format din sântioneni și nușfeleni) cu cel de infanterie român, primul a fost desființat și o parte din cadre au fost transferate în Secuime. Locotenent colonelul Georg Raschutz a fost schimbat de la comandă și înlocuit cu locotenent colonelul Carol  Enzenberg. Curând și Buccow și-a pierdut funcția de guvernator al Transilvaniei”, potrivit lui Teodor Tanco. Tot Tanco, în volumul citat la pagina 34 ne atrage atenția asupra intrepretării pe care academicianul David Prodan o face referitor la perioada grea pentru năsăudeni și crunta răzbunare a stăpânirii: ”După șase luni de cercetări, la 12 noiembrie, 1763, sentința comisiei condamna nu mai puțin de 19 grăniceri la moarte. Patru fură executați. Bătrânul Todoran fu frânt cu roata, iar Vasile Dumitru din Mocod, Man Grigore din Zagra și Vasile Oichi fură spânzurați. Celorlalți 15 li se comută pedeapsa: să treacă de zece ori în sus și în jos ”printre loviturile de vergi a trei sute de soldați. (Pag 143 și 517) . la o săptămână după citirea sentinței, tot într-o duminică, cei patru au fost executați pe locul unde refuzaseră soldații să depună jurământul; dintre ceil..

copyright © 2024 mesagerul.ro