Nu e o noutate faptul că în cazul unor greșeli sau abuzuri ale magistraților, despăgubirile pentru prejudiciile suferite de victime sunt plătite de stat, nu de magistrați. Într-adevăr, există posibilitatea ca statul să poată recupera despăgubirile în baza hotărârilor CEDO respectivi prin introducerea în instanța de judecată a unei acțiuni în regres împotriva judecătorilor și procurorilor răspunzători, însă astfel de acțiuni nu au fost formulate. Ministerul Finanţelor, în numele statului, este titularul acţiunii în regres împotriva magistraţilor, care în urmă cu câțiva ani a explicat jurnaliștilor că dacă este vorba de erori/abuzuri comise în dosare civile sau penale, statul nu-și poate recupera banii dacă nu există o hotărâre definitivă de sanționare disciplinară sau de condamnare (sancționare penală) a magistratului pentru comiterea unei abateri disciplinare sau infracțiuni constând în fapte încadrabile la exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.Cert este, că până în prezent niciun judecător și niciun procuror din România care a comis erori judiciare nu a răspuns penal sau material. Cu toate că prin aceste erori au fost aruncați după gratii oameni nevinovați, s-au distrus cariere, familii și chiar au murit oameni căutându-și dreptatea prin instanțe sau închisori.Sunt multe povești ale românilor condamnați pe nedrept, două dintre cazurile emblematice sunt cele ale lui Marcel Țundrea (condamnat la 25 de ani de închisoare pentru viol și crimă. A stat 12 ani după gratii fiind nevinovat și a fost absolvit de vină abia după ce a murit) și Mihail Constantin Igeanu (un tânăr de ce la 18 ani a stat 9 luni în închisoare, timp în care a suportat tratamente cumplite. Și ar mai fi stat încă 20 de ani în închisoare dacă, la un moment dat, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu ar fi dat un verdict corect).Însă, cazurile de “erori judiciare” și de abuzuri sunt cu miile. Și în Cluj există cazuri în care destine, cariere au fost distruse fără ca niciun procuror sau judecător să plătească penal și material. Și primarul comunei Florești, Horia Șulea, a fost condamnat cu suspendare de către un complet de la Judecătoria Cluj-Napoca nespecializat în infracțiuni de corupție, adică de către un complet constiuit ilegal. Pe edil, nelegalitățile magistraților l-a costat excluderea din PNL.Întrebarea (retorică) rămâne: cine plătește daune morale și materiale și cine despăgubește victimele unei justiții ineficiente? Problema s-a mai discutat şi se discută şi în prezent. Ca urmare a modificărilor legislative (schimbarea Legilor Justiției) prin care magistrații pot plăti pentru erorile judiciare s-au deschis procese în care românii judecați și achitați definitiv au cerut ca magistrații să fie chemați în judecată pentru a plăti despăgubirile procesuale având ca obiect erori judiciare/răspundere civilă delictuală. Așa cum am mai menționat, statul poate deschide o acțiune în regres împotriva magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, însă în această procedură verdictul-cheie îl are Inspecția Judiciară care trebuie să verifice și să stabilească dacă eroarea a fost cauzată de judecător sau procuror.Ministerul Finanțelor Publice va exercita acțiunea în regres împotriva magistratului ”dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de magistrat a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Cu alte cuvinte, judecătorii și procurorii se inspectează între ei…Reglementările pentru răspunderea erorilor judiciare sunt diferite de la un stat la altulDe altfel, lectorul universitar dr. Cristinel Ghigheci, punctează în juridice.ro că �..