Luna trecută, Adrian Crăciunescu a fost trimis în judecată sub acuzații de trafic de influenţă, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și uzurparea funcţiei ca infracţiune asimilată celor de corupţie. A scăpat de acuzația de luare de mită, întrucât Crăciunescu, deși se dădea drept polițist judiciarist ( de aici uzurparea funcției) el era polițist la ordine publică, astfel că nu avea tangență cu instrumentarea dosarelor penale de tipul celor care sunt instrumentate de cei de la judiciar.Practic dosarul lui Crăciunescu a fost rezolvat rapid de procurorii DNA, în doar circa o lună și jumătate de la flagrant și trimis pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe 22 iulie.Până să fie trimis în judecată, Crăciunescu a încercat să scape de gratii, încercând să convingă instanța că nu mai există niciun motiv să îl țină în arest. Așa cum am arătat într-o ediție anterioară, magistrații de la Tribunalul Cluj i-au respins cererea, considerând că polițistul reprezintă un pericol la adresa ordinii publice.Temeiurile subzistăA urmat contestația la Curtea de Apel Cluj, unde Crăciunescu a avut un sfert de victorie. A scăpat de gratii și a mers acasă, dar nu era complet liber, fiindcă judecătorii Curții au decis că acesta rămâne în arest la domiciliu.“Solicitarea inculpatului Crăciunescu Adrian de revocare a măsurii arestării preventive, pe motiv că temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, raportat la faptul că acuzaţia de luare de mită a fost înlăturată din activitatea infracţională a inculpatului, infracţiune care a avut o pondere importantă în luarea măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, apreciază că probatoriul necesar a fost administrat în cauză şi că nu mai există niciun alt motiv de natură a justifica menţinerea măsurii arestării preventive, nu este întemeiată.Potrivit art. 242 alin. 1 C.pr.pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.Temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive subzistă şi în prezent, întrucât din probele administrate până la această dată, rezultă suspiciunea că inculpatul a comis presupusele fapte reţinute în sarcina sa, iar încheierea de luare a măsurii arestării preventive a fost verificată de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar şi nu s-au constatat motive de nelegalitate a acesteia.Contestaţiile formulate de inculpat urmează să fie admise pe petitul subsidiar, respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.Potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsura preventivă mai uşoară, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia (…).Judecătorii de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Cluj constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.pr.pen., în sensul că, potrivit jurisprudenţei CEDO, există patru motive în baza cărora arestarea preventivă este considerată justificată: pericol de fugă din partea acuzatului, riscul ca acuzatul, odată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiţiei, ori să comită noi infracţiuni, precum şi existenţa pericolului pentru ordinea publică”, arată instant Curții de Apel Cluj în motivare.Totuși nu mai constituie un pericol publicÎn document, magistrații clujeni mai arată că, anumite infracţiuni, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând luarea măsurii arestării preventive cel puţin pentru o anumită durată de timp.“Acest pericol �..