Expertul judiciar topo Constantin Șofron a scăpat basma curată din punct de vedere penal în dosarul în care a fost acuzat de fals intelectual, uz de fals și fals în declarații, după ce în 2014 a întocmit o expertiză falsă.Dosarul penal a fost deschis în 2015, în urma unei plângeri depusă la parchet de cel în numele căruia a fost întocmită expertiza respectivă.Într-un document depus la dosarul cauzei, persoana care a scos la iveală falsul lui Șofron, arată că este proprietarul unui teren de 1.250 mp în Bistrița, iar în cursul anului 2014 au apărut niște divergențe cu vecinii săi care au construit un gard și o anexă pe proprietatea sa. La scurt timp, omul avea să afla că, în numele său, expertul Șofron întocmise o documentație prin care s-au efectuat modificări ale coordonatelor terenului său și s-a modificat poziţionarea acestuia. Evident, expertul nu a recunoscut la documentele sunt false.După un an de anchetă, procurorul care a instrumentat dosarul a ajuns la concluzia că “nu există un interes public în cercetarea infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală” și a clasat cauza. Nu de aceeași părere a fost și instanța care a judecat soluția dată de procuror în dosar, judecătorul considerând că trebuie completată ancheta, astfel că trimis cauza înapoi la Parchet. A mai fost nevoie de încă un an pentru trimiterea lui Șofron în judecată, în octombrie 2017.În martie 2018, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății pe fond. A fost nevoie de 4 ani de procese, însă faptele comise s-au prescris încă din 2019. Adică de acum 3 ani. Cu toate acestea, judecata a continuat până zilele trecute, pe 3 august. Într-un cuvânt bani și timp irosiți de pomană, în condițiile în care făptașul a scăpat nepedepsit! Singurul lucru bun în toată această poveste pentru reclamant este faptul că a reușit să obțină desființarea înscrisurilor întocmite în fals de către Șofron.Cel care l-a reclamat pe Șofron la Parchet a dus în paralel și o luptă în instanța de civil, unde i s-a dat dreptate.Instanța: Faptele comise de către inculpat au produs consecinţe juridiceDar să vedem ce spune instanța în motivare despre acest caz. Întrucât documentul este unul cu întindere, vom extrage pasajele cele mai relevante ale acestui caz.“În faţa instanţei, inculpatul Șofron Constantin a declarat că recunoaşte faptele în materialitatea lor şi în afara declaraţiilor pe care le-a făcut în faţa procurorului şi care sunt consemnate în dosar, nu mai are nimic de declarat.A precizat că prin repoziţionarea imobilului în calculator, adică în plan digital, imobilului din teren nu i s-au produs nici un fel de prejudiciu, în sensul că nu i s-a modificat suprafaţa, nu i s-a modificat forma, nu i s-au modificat dimensiunile. Întabularea iniţială a fost executată tot de către el. A arătat că nu a avut consecinţe juridice pentru că imobilul a fost translatat din punct de vedere digital. A făcut acest lucru pentru că s-a constatat la OCPI că un alt imobil, vecin cu al domnului CC, se suprapunea, respectiv întabularea lui iniţială se suprapunea. Următorul imobil care a fost întabulat de către o altă persoană s-a suprapus cu imobilul lui şi i s-a solicitat să facă repoziţionare.Prin raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză de domnul expert tehnic judiciar XX (…), s-a reţinut în esenţă că:-Faptele inculpatului nu au produs consecinţe juridice.-Faptele inculpatului nu au avut aptitudinea de a produce consecinţe juridice”, se arată în documentul instanței.Cu toate acestea, instanța spune însă că faptele comise de Șofron au produs consecințe juridice, chiar dacă nu a existat un prejudiciu material imediat.“Instanţa, în contra celor reţinute de către domnul expert, reţine că faptele comise de către inculpat au produs consecinţe juridice, şi aveau aptitudinea de a produce astfel de consecinţe. Inexistenţa unui prejudiciu material imediat, reţinut de expert, care poate fi avut în vedere de instanţă la stabilirea unei eventuale sancţiuni penale, nu este de natură a înlătura caracterul penal al faptelor deduse judecăţii.Astfel, luând pe rând cele 3 infracţiuni deduse judecăţii, se reţine:Relativ la infracţiunea de fals intelectual:Conform art. 321 alin. 1 Cod penal: Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Prin Decizia nr. xx/2014 a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penala s-a stabilit că expertul tehnic judiciar este funcţionar public in conformitate cu dispoziţiile art. 175 alin. 2 teza întâi din Codul penal.Chiar dacă inculpatul, deşi a completat înscrisurile falsificate ca expert tehnic „judiciar”, nu a acţionat ca expert tehnic judiciar, ci ca expert tehnic, raţionamentul cuprins în decizia menţionată se păstrează. În data de 17.04.2014 inculpatul, în calitatea sa de expert tehnic, deci de funcţionar public, a depus la OCPI Bistriţa-Năsăud cererea de recepţie şi înscriere, la care a anexat documentaţia pe care a efectuat-o în calitatea sa de expert (factura cu xxxx din 17.04.2014 şi chitanţa nr. BN 1034770, pe numele lui AA, pentru suma de 60 de lei; memoriul tehnic; planul de amplasament cu inventarul de coordonate; şi schiţa terenului) în scopul repoziţionării terenului părţii vătămate. Cererea respectivă, precum şi documentaţia ataşată (…), cuprinde o distorsionare a realităţii, în sensul repoziţionării fictive a terenului părţii vătămate, fără a exista o solicitare sau un acord al părţii vătămate (inculpatul urmărind în fapt favorizarea unui vecin al părţii vătămate). În urma cererii şi a documentaţiei depuse, prin Încheierea nr. xx/17.04.2014 OCPI Bistriţa-Năsăud a admis cererea fictivă depusă de către inculpat, dispunându-se repoziţionarea cadastrală a terenului părţii vătămate (…).Pentru a exista infracţiunea de fals intelectual este necesar ca autorul, care are calitatea de funcţionar public, aflat în exercitarea funcţiei sale, să încheie un înscris în care, cu bună-ştiinţă, să cuprindă date nereale. Este de remarcat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesară urmărirea sau atingerea unor consecinţe juridice, şi nici aptitudinea de a produce astfel de rezultate. Cu toate acestea instanţa apreciază că pentru ca fapta de fals intelectual să fie una tipică, este necesară cel puţin aptitudinea producerii unor consecinţe juridice, în caz contrar neexistând un obiect juridic al faptei (respectiv nu există valori sociale care să fie posibil afectate).În cauza pendinte fapta inculpatului a avut consecinţe juridice, şi desigur aptitudinea de a produce consecinţe juridice – anume repoziţionarea fictivă a terenului părţii vătămate, OCPI admiţând cererea inculpatului. Doar împrejurarea că partea vătămată a observat schimbările nelegale în cartea..