Mesagerul.ro

librex.ro
librex.ro
(INTERVIU) Ioan Turc: Îmi place să muncesc pentru oameni! Bistr

(INTERVIU) Ioan Turc: Îmi place să muncesc pentru oameni! Bistr

Primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, a acordat un interviu publicației noastre, în care vorbește despre reîntâlnirea cu administrația publică, după 13 de pauză, despre minusurile găsite în primărie și proiectele fostului primar Ovidiu Crețu. Bineînțeles, actualul edil a adus în prim plan proiectele stringente pentru municipiul Bistrița, pe care dorește să le realizeze în viitorul […] Articolul (INTERVIU) Ioan Turc: Îmi place să muncesc pentru oameni! Bistrițenii vor eficiență și seriozitate apare prima dată în Stiri Bistrita - Ziare Bistrita - Gazeta de Bistrita -Stiri online.

Reporter: Au trecut 5 luni de când conduceți Primăria Bistrița. Cum a fost reîntâlnirea cu administrația locală după 13 ani de pauză?Ioan Turc: Ca pentru prima dată. În perioada aceasta lungă de timp, care a trecut din momentul în care a trecut din primărie, în decembrie 2007, și până când m-am întors, în noiembrie 2020, a trecut ceva vreme, multe lucruri s-au schimbat: complexitatea actului administrativ, a problemelor, a crescut, nivelul de așteptare al oamenilor este altul, în sensul în care oamenii au așteptări mai mari, ceea ce e profund corect, așa că m-am angajat într-o activitate grea, dar nu o spun lamentându-mă, ci pur și simplu constatativ. Îmi place să muncesc pentru oameni și cred că mi se potrivește să fac lucruri în beneficiul public. Spun acest lucru, pentru că din punct de vedere subiectiv sunt un om empatic, sunt atent la nevoile celor din jur, iubesc oamenii, nu trebuie să mă prefac atunci când mă întâlnesc cu cineva, necunoscut sau cunoscut, sunt cât se poate de deschis, cât se poate de receptiv și de fiecare dată când pot să fac ceva în beneficiul unui om sau al unei colectivități, o fac cu bucurie.Reporter: Ce-și doresc bistrițenii din partea administrației locale?Ioan Turc: Eficiență, seriozitate, muncă cu folos. Oamenii vor un oraș mai curat, mai mult verde, vor străzi și trotuare pe care să poată circula în condiții decente, parcări, vor creșe, grădinițe și școli în care copiii să poată să învețe la standarde europene, vor locuri de joacă pentru copii, vor evenimente culturale de ținută. Oamenii vor receptivitate din partea administrației, vor ca atunci când intră în contact cu oamenii din administrație să fie respectați, să fie ascultați. Oamenii vor un oraș în care să trăiască bine și să-și construiască un viitor, tinerii vor Bistrița ca un oraș viu, care să le ofere lucrurile de care au nevoie, adică școli bune, job-uri bune. Este foarte important! Economia locală, așa cum este ea astăzi, reprezintă un atu pentru Bistrița, dar e nevoie de mai mult, mai ales pe ramurile inovative. Poate părea surprinzător, dar oamenii își doresc un oraș în care accesul la meseriași să fie mai ușor. Toți avem probleme de genul acesta – se sparge o conductă, se strică instalația electrică, de exemplu – oarecum banale, dar care produc disconfort… avem din ce în ce mai puțini meseriași. Politicile administrative trebuie să vină cu programe care să țină cont de ceea ce oamenii doresc.Reporter: Pentru că ați adus în discuție viitorul tinerilor în municipiul Bistrița, îmi aduc aminte că, atunci când erați încă viceprimar, ați avansat ideea unui parc industrial – care între timp a și fost realizat -, în care să fie realizat și un campus universitar, astfel încât studenții de la Extensia Universității Tehnice din Bistrița, în mod special, să poate efectua practica. Ce puteți face pentru a reînvia această idee, astfel încât să devină realitate, dar și ce puteți face pentru a revitaliza parcul industrial?Ioan Turc: Ceea ce am început din 2006, din nefericire trebuie să reiau în 2021. Astăzi ar fi trebuit să avem aceste facilități în parcul industrial, dar nu numai, pentru că nu trebuie să ne cantonăm doar în parcul industrial pentru a avea incubatoare de afaceri, pentru a avea laboratoare. Eu nu văd Bistrița ca oraș prosper în secolul XXI fără un mediu universitar real, fără mulți tineri din Bistrița, din zona adiacentă și din regiunea în care suntem. Dacă Bistrița va reuși să asigure facilități pentru studenți și va oferi acele discipline ca și specializări căutate pe piața muncii, cu certitudine vom avea un oraș viu. Din fericire, în clădirea fostului Parchet urmează să funcționeze Universitatea Tehnică într-un spațiu propriu, propice. Tinerii fug de improvizații, la fel și părinții acestora. Atunci când oamenii văd ca nu li se oferă ceea ce merită, adică învățământ de calitate care înseamnă profesori buni, condiții bune de învățământ – laboratoare, tehnică, o anumită atmosferă și nu mă refer la programă – pleacă în altă parte. Clujul este foarte aproape și este în momentul de față un aspirator. Dacă nu reușim să oferim la Bistrița ceea ce are Clujul pe anumite componente și chiar ceva mai mult, respectiv prețuri mai bune la chirii, la bunuri de larg consum, locuri în care să-și petreacă timpul liber, cu siguranță ei nu vor rămâne aici în oraș. Eu cred că avem soluția pentru ca într-un termen decent de timp să transformăm Bistrița într-un adevărat oraș universitar. Începuturile s-au produs încă din perioada în care eram viceprimar, atunci a venit Universitatea Tehnică la Bistrița, iar astăzi câteva sute de studenți învață aici, și învață bine. Îmi propun ca pe bugetul anului 2021, bineînțeles propunerea va fi înaintată Consiliului Local, să achiziționam clădirile fostului spital de pe Bulevardul Independenței, care reprezintă din punctul meu de vedere un spațiu propice pentru un învățământ de calitate. Avem nevoie de internate/locuri de cazare, unde cei care vin din alte zone ca să învețe în Bistrița, să poată locui. Nu se face nimic de azi pe mâine, dar e nevoie de un început. Trebuie să avem un sistem de sănătate bine pus la punct, un mediu universitar, școli profesionale – vă spun în premieră: voi da drumul la un advertising agresiv pentru a-i convinge pe tinerii și părinții din municipiu și din județ să-și îndrepte atenția către învățământul profesional, fiindcă nu există o garanție mai mare cu privire la stabilitatea viitorului unui om tânăr, decât aceea de a avea o meserie căutată pe piața muncii. Vom încheia un parteneriat între Inspectoratul Școlar – universitate  – mediul economic și primărie pentru a înțelege ce specializări merită să încurajăm în municipiul Bistrița. Vom discuta despre burse, despre acest program de conștientizare și convingere a tinerilor de a alege meserii căutate de piața muncii, și, evident, vom merge pe varianta unui învățământ superior tehnic de calitate. În Bistrița avem cel mai vechi liceu agricol din Transilvania. Îmi doresc, și voi avea la București – este unul dintre motivele pentru care merg în Capitală în această seară (n. r. – luni, 29 martie – ziua realizării acestui interviu) – o discuție cu ministrul Agriculturii, domnul Adrian Oros, care are și o importantă poziție în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, pentru ca la Bistrița să funcționeze o secție a acestei prestigioase instituții de învățământ. Bistrița-Năsăud este un județ cu preponderență rural, nu e un handicap asta, astfel că o universitate cu acest profil la Bistrița, pe componente care evident să țină cont de progresul tehnologic – nu mă refer la acele domenii clasice, ci la domeniile de nișă, care implică cercetare, inovare – cred că este cât se poate de binevenită.Reporter: Atunci când ați ajuns din nou în primărie, care sunt minusurile fostei administrații Crețu pe care le-ați constatat? Ce-ar fi trebuit să facă și nu a făcut?Ioan Turc: În primul rând, lipsa unei comunicări reale cu cetățenii. Nu poți face administrație pentru a-ți exersa mâna, pentru a-ți ocupa timpul. Faci administrație în folosul oamenilor. De aceea, discuțiile și consultările cu oamenii sunt absolut obligatorii, pentru ca produsul muncii tale să fie pe placul oamenilor. E motivul pentru care am anunțat și am început dezbateri publice, informări, o permanentă legătură cu oamenii. Am închiriat o aplicație – City Help, pe care oamenii o folosesc. Prin această aplicație am dat drumul la consultări. Sigur, nu se întâmplă totul atât de repede cum ne-am dori, adică participarea nu e din start una extraordinară, dar sunt absolut convins că într-un termen scurt, de câteva luni, oamenii se vor obișnui cu această modalitate de lucru; ea, mai întâi, trebuie foarte bine conștientizată.În al doilea rând: PSD a greșit prin investiții care nu au nicio legătură cu interesul cetățenilor.Reporter: Chiar aici voiam să ajung: care dintre investițiile propuse/implementate de administrația Crețu, le-ați fi eliminat?Ioan Turc: Categoric pârtia de schi, în care s-au investit foarte multe milioane de euro, asupra căreia s-au vehiculat tot felul de cifre, mai mici decât cifra reală, pentru că niciodată nu s-au calculat dobânzile la credit. E o investiție care costă enorm municipalitatea; municipalitatea ca noțiune abstractă, fiindcă ne costă pe noi bistrițenii. Sunt 10, când se plătește sunt 10 milioane de euro.Tot la acest capitol putem adăuga și centrul intermodal. Nu cred că Bistrița are nevoie de acea pasarelă la cucurigu care să facă legătura de fapt între strada Gării și strada Tărpiului, pentru că pentru această legătură dintre cele două străzi putem găsi soluții din bani europeni, mai puțin invazive, nu mai vorbesc de disconfortul pe care îl creează.În al treilea rând, calitatea lucrărilor este una absolut jenantă. Uitați-vă la ceea ce se întâmplă în Piața Mică, uitați-vă la ceea ce se întâmplă cu lucrările noi, făcute recent de fosta administrație: sar bucăți de piatră în urma roților mașinilor. Va trebui să scoatem bani din buzunarul primăriei și să reparăm, pentru că sunt lucrări care fie au ieșit din garanție, fie că urmează să iasă, or în aceste condiții doar primăria poate investi, repara, reabilita. Pentru cele care nu au ieșit încă din garanție, nu returnăm garanția. Aici discutăm despre un melanj cât se poate de toxic pentru oraș. Pe de o parte, o serie de proiecte au fost gândite greșit, iar punerea lor în operă s-a făcut la fel de greșit. Rezultatul îl vedem. Mai ușor pășești pe trotuarele vechi, decât pe cele noi. Este aberant! Văd familii cu copii în cărucior, care este ridicat când trebuie să treacă peste zonele nou amenajate. Ce să mai vorbim de pasajele cu sisteme de preluare a apei pluviale dispuse pe mijloc? N-ai nicio șansă să treci prin pasajele respective decât crăcănat, să fiu scuzat.Lipsa de viziune a fost, din nefericire, flagrantă. Nu mă refer la bunele intenții, ele probabil că au existat. Nu fac judecăți de valoare cu privire la modul în care cineva, la un moment dat, a văzut orașul. Dar, o altă eroare: centura orașului prin Pădurea Codrișor. Săptămânal mă caută oameni care doresc să construiască în intravilanul municipiului Bistrița, și nu pot pentru că le trece respectiva centură prin sufragerie. Va trebui urgent, deși vorbim despre o procedură, să rezolvăm această problemă și să eliminăm din PUG centura prin Pădurea Codrișor.Reporter: Au fost câteva proiecte ale fostei administrații, rămase la stadiul de documentație, SF-uri, cum ar fi proiectul pieței agroalimentare din Decebal. Și mai sunt și altele rămase prin sertare. Care dintre ele merită continuate?Ioan Turc: Proiectul pieței, în mod categoric îl voi pune pe agenda Primăriei municipiului Bistrița. Am și discutat despre acest lucru. Fie vom cumpăra piața, fie vom construi pe un teren proprietate a municipiului Bistrița, și vă asigur că acest lucru nu va dura o veșnicie. Nu vreau să mă refer la tot felul de proiecte de sertar. Eu mă refer la lucruri care obligatoriu trebuie efectiv puse în operă. Pentru că ați dus lucrurile în această zonă, uitați-vă la ștrandul Codrișor, în care s-a investit un milion de euro, dar nimeni nu vede aproape nimic. Sunt oameni care îmi spun că sunt lucrări ascunse, sub ștrand e o uzină… O fi, dar nu o fi totuși uzina de la Cernavodă. Pentru ștrandul Codrișor, vom veni cu un proiect de reabilitare și extindere… nu mă refer la acea reabilitare de a vopsi, să fiu bine înțeles, oricum el a fost atât de bine vopsit încât asta se face în fiecare an. Mă refer la închiderea lui, cel puțin parțială, la montarea de tobogane, saune, locuri pentru a lua masa, centru SPA. Toată lumea știe unde e acest ștrand, e în buricul târgului, e ușor de ajuns la el și e o zonă iubită de bistrițeni.Un proiect bun al administrației trecute e Linia Verde, cu care sunt absolut de acord. Mă bucur că am obținut acest mandat împreună cu echipa mea, pentru că modul în care vechea administrație a pus în operă cele câteva proiecte, că nu sunt multe, arată de fapt o carență cumplită în ceea ce privește exigența cu privire la cheltuirea banului public. Nu este suficient să ai un proiect, important este cum pui în operă acel proiect. Cu un leu poți să faci lucrări de bună calitate sau de proastă calitate. Noi vom face lucrări de bună calitate. Ca o critică, și nu vreau să se supere pe mine cei care citesc acest interviu: da, proiectul Liniei Verzi este unul bun, însă personal aș fi mers pe un alt traseu. Adică nu pe Dornei-Șincai, ci pe Bulevardul Republicii, pentru că acolo sunt foarte multe școli. Ce modalitate mai bună de a face educație ecologică tinerei generații decât aceea de a le pune la dispoziție autobuze verzi pentru a merge și a veni de la școală? E o observație de nuanță.Reporter: Lăsându-l acum la o parte pe fostul primar Ovidiu Crețu, aș vrea să știu care sunt investițiile pe care le aveți pe listă pentru viitorul foarte apropiat.Ioan Turc: În primul rând, să cresc calitatea curățeniei în oraș. Deja s-au întâmplat lucruri bune, și oameni cu care mă întâlnesc în oraș îmi spun asta. A fost nevoie de un efort pentru acest lucru. De exemplu, să confirmăm suprafețe curățate într-o pondere mult mai mică, ceea ce a presupus încasarea de către firma care se ocupă de curățenie a unor sume mult mai mici pentru serviciile prestate. Adică într-un raport corect.Îmi doresc o schimbare a modului în care se colectează gunoiul în municipiul nostru. E motivul pentru care am montat cu titlu de exemplu o platformă pe strada Petre Ispirescu și am dat-o în exploatare, pentru ca oamenii să vadă, și noi administrația să vedem, cum se comportă în funcționare.Îmi doresc o piață modernă, una așa cum au alte municipii de reședință, cu temperatură controlată, cu locuri în care oamenii să poată să-și păstreze marfa, adică cu zone de refrigerare, cu parcări, supraterane, pentru că cele subterane sunt foarte scumpe.Reporter: Deoarece ați adus în discuție parcările supraterane, îmi aduc aminte că, în perioada în care ați fost viceprimar, aveați un proiect – realizarea unei parcări supraterane pe strada Bistricioarei. Între timp, acesta a ajuns la Consiliul Județean și este deja istorie pentru municipalitate, dar, s-ar putea realiza o astfel de parcare supraterană în altă zonă a municipiului? Vă întreb asta în condițiile în care orașul este sufocat de mașinile parcate aiurea în oraș, chiar și pe trotuare.Ioan Turc: Cu siguranță, da. Prin implementarea a trei proiecte – Linia Verde, Axa Năsăudului – Andrei Mureșanu – Bulevardul Decebal – Gării și pistele pentru biciclete – vor dispărea aproximativ 3.000 de locuri de parcare. Enorm! Cred că este cel mai complicat mandat din ’90 și până acum, pentru că am și avem obligația de a răspunde unor provocări foarte mari și grele. Oamenii sunt obișnuiți să parcheze la bordură. Degeaba îmi spun colegi din primărie că din cele 3.000 doar 300 sunt locuri de parcare, că restul  nu. Pe mine nu mă interesează situația scriptică, pe mine mă interesează situația faptică: parchează sau nu parchează oamenii la bordură și câți parchează? Le-am solicitat să meargă și să numere mașinile care sunt parcate pe aceste trasee. Mi-au numărat vreo 2.500, dar cu siguranță sunt în jur de 3.000 pentru că ora la acre au făcut numărătoarea era una așa, dimineață spre amiază; seara când oamenii se întorc la casele lor, numărul mașinilor parcate la bordură crește. Deci, avem obligatoriu nevoie de parcări rezidențiale – parcări de domiciliu – și de parcări nerezidențiale, adică cele de oraș – parcările care deservesc anumite funcțiuni cu caracter public. Pentru zona centrală a orașului, suntem obligați să identificăm un loc. Pe Linia Verde, străzile Dornei și Șincai vor rămâne fără niciun loc de parcare. Mai mult decât atât, urmează alte proiecte pentru extinderea zonei pietonale, pentru că aceasta este tendința, oamenii au nevoie de agora, de spații generoase pentru relaxare, pentru plimbări, socializare, locuri în care să aibă loc concerte în aer liber. Deci acest perimetru va avea această funcțiune, deoarece este singurul din oraș care poate primi o astfel de funcțiune. O parcare nerezidențială în această zonă este obligatorie. Este motivul pentru care, văzând și știind că vechea clădire a Cinematografului 23 August stă să pice – ea fiind susținută în interior de niște stâlpi metalici, ca să nu cadă – am propus o dezbatere publică, nimic altceva, pe această temă, păstrând frontul, adică din punct de vedere arhitectural, neafectând cu nimic orașul, imitând perfect frontul actual al clădirii, împreună cu terenul pe care îl avem pe strada Lupeni, am putea amenaja o parcare pentru ca centrul să aibă viață, activitățile comerciale să nu moară.Reporter: Totuși, nu v-ați gândit la o reabilitare a clădirii sau chiar o reconstruire a clădirii în forma inițială?Ioan Turc: Bineînțeles că m-am gândit la toate variantele. Eu când vorbesc despre dezbateri publice, vreau să ascult ce vor oamenii. Bineînțeles, nu întotdeauna ce spun oamenii, se potrivește cu ceea ce cred eu sau un coleg de-al meu, la un moment dat, dar nu are importanță. Dacă oamenii își doresc un anumit lucru, datoria mea de primar este să mă străduiesc să livrez ceea ce oamenii așteaptă și doresc. Ce mă deranjează este faptul că ani și ani de zile, timp în care această clădire s-a năruit, nimeni n-a scos o vorbă despre soarta fostului Cinematograf 23 August. Eu am gândit această variantă de a construi o parcare acolo, în mai multe modalități, inclusiv păstrând clădirea în situația în care este posibil acest lucru, în urma unei expertize tehnice, și construind parcarea doar pe zona de anexe, pentru că în spate sunt doar niște anexe, în relația cu parcarea pe care o avem pe strada Lupeni. Este o variantă. Îmi doresc teatru la Bistrița, dar toate teatrele din lumea asta, vă asigur că au locuri de parcare în proximitate. Va veni un moment în care oamenii vor prefera, poate și de la distanțe mai mari, să meargă la spectacole pe jos, în plimbare.Reporter: Sunt niște minusuri pentru oraș, locurile de parcare, dar, pentru viitor, pentru noile imobile care vor apărea pe raza orașului, v-ați gândit să impuneți celor care vor să construiască realizarea unor locuri de parcare? Și nu doar pe lângă clădire, ci și în subteran?Ioan Turc: Categoric! Am vorbit de parcările nerezidențiale și de obligativitatea de a găsi o soluție de a construi o parcare în zona centrală pentru a ține centrul în viață din punct de vedere economic, și se va face această parcare, pentru că pe discuțiile pe care le-am avut cu domnul Marcel Boloș, directorul ADR Nord-Vest, prin care de fapt vin banii europeni, am convenit că domnia sa va pleda la Comisia Europeană ca pe proiectele de mobilitate urbană să poată fi puse și parcări, bineînțeles într-o anumită cotă, nu plătite integral.Apoi, avem nevoie de acele parcări rezidențiale pentru că, repet, se pierd enorm de multe locuri de parcare, și am identificat deja locuri în oraș, unde vom construi din buget propriu, fiindcă nu avem altă soluție, parcări, inclusiv pe structură metalică. Vom dubla, vom tripla numărul locurilor de parcare, dintr-un anumit areal. În al treilea rând, am avut discuții cu specialiști în tehnologii smart-city. Vom găsi acele soluții financiare pentru ca în Bistrița să existe un sistem integrat de gestionare inteligentă a locurilor de parcare. Adică, se vor poza mii de senzori care ne vor spune, pe o aplicație de telefon mobil, unde este cel mai apropiat loc de parcare în relație cu locul în care dorim de fapt să ajungem. Cotează enorm să gestionezi corect acest lucru.În ceea ce privește clădirile noi, urmează să intrăm cu un regulament în consiliul local, prin care vom reglementa, mult mai bine decât s-a făcut până în prezent, acest subiect delicat.Reporter: V-am întrebat despre acest locuri de parcare pe care investitorii ar trebui să le realizeze, fiindcă mi se pare că mulți au cam fentat pe partea parcărilor.Ioan Turc: Sigur, investitorii încearcă să facă bani, să obțină profit. Pe de altă parte, se pot supăra unii, dar nimeni dintre cei care înțeleg cum funcționează o comunitate nu vor face asta. Acest oraș nu poate trăi fără economie. Investitorii nu sunt dușmanii orașului. Pot deveni doar dacă administrația este într-o cârdășie toxică cu anumiți imobiliari și trece peste regulile urbanistice de bun simț. Atât timp cât avem reguli corecte, interesul nostru al tuturor este ca în oraș să se construiască pentru ca prețul locuințelor să fie unul cât mai accesibil, pentru ca economia să se învârtă, pentru a exista locuri de muncă. Pe problema parcărilor, am răspuns cât se poate de limpede, vom veni cu reglementări și vom încuraja parcările la subsol/demisol, pentru că este mai ieftin, și nu vom mai merge pe acel procent de unu la unu, cu pe unul mai mare, deci la un apartament să zicem 1,5 locuri de parcare.Reporter: Dacă tot vorbim despre urbanism, nu credeți cumva că ar trebui făcută ordine și în ceea ce privește regimul de înălțime în anumite zone, fiindcă vedem că răsar blocuri în zone de case. Într-adevăr, regimul de înălțime este respectat în raport cu ce este prevăzut pentru zona respectivă, însă acolo unde sunt multe case, oamenii, clar, au vrut liniște, mai puțin praf, mai puțină circulație. Apoi vorbim și de partea estetică, dar și de o uniformizare din punct de vedere arhitectural.Ioan Turc: Aveți dreptate. Nu sunt adeptul caselor între blocuri și nici invers, pentru că sunt zone în care nici nu mai știi care a fost primul: oul sau găina? E o situație nepermisă din punct de vedere urbanistic și care produce disconfort. Nu susțin construirea de blocuri între case, la fel de bine cum nu susțin nici construirea de case între blocuri, pentru că am primit și astfel de solicitări. Avem nevoie de un nou plan de urbanism general, care se va face, dar e un proces laborios care durează. Pe bugetul acestui an am prins o sumă pentru asistență pentru realizarea temei de proiectare și a caietului de sarcini pentru a avea un PUG, care este de fapt cel mai complex document care stă la baza dezvoltării armonioase a unui oraș. Ce facem până atunci, e foarte important. În primul rând, am dat drumul la dezbaterile publice. Ați văzut ce s-a întâmplat cu situația de pe Ion Căianu. Oamenii au venit, și-au spus punctul de vedere, au argumentat, iar investitorul a înțeles că  nu este oportună acea investiție în acea zonă. Își regândește de fapt modul în care va investi, urbanistic vorbind. Pe de altă parte, vreau să ajungem la un consens, pe cât posibil, până la realizarea unui nou PUG, cu privire la zonele în care pot fi realizate clădiri cu regim mare de înălțime. Totuși vorbim despre Bistrița. Eu nu doresc ca Bistrița să ajungă la 60.000 de locuitori. Eu îmi doresc ca Bistrița să ajungă la 100.000 de locuitori sau mai mult. Eu nu vreau ca acest oraș să devină un oraș stațiune fără facilități, un oraș îmbătrânit, în care nu se întâmplă nimic și din care oamenii fug. Îmi doresc un oraș dinamic, un oraș în care oamenii să câștige, îmi doresc un oraș în care să existe toate facilitățile pe care un oraș european le oferă oamenilor care trăiesc în el. Ori asta presupune categoric și o dinamică a sectorului de construcții. Da, nu sunt de acord cu construirea de blocuri între case, dar sunt obligat, și voi face acest lucru, să găsim acele soluții, încât dezvoltatorii, investitorii, antreprenorii să poată să construiască fără să deranjeze, astfel încât orașul să crească atât din punct de vedere economic, cât și urbanistic, și astfel oamenii să câștige. Tot în circumscripția acestui subiect, am avut la București o discuție pe care o consider de bun augur, la Agenția Națională a Locuinței. Există un proiect legat de construirea de case prin credit ipotecar. Am vorbit în campania electorală despre extinderea orașului în zona Cocoș, fiindcă este, probabil, una dintre cele mai frumoase zone din oraș, cu aer curat, cu perspectivă înspre munte, cu râul Bistrița în apropiere, cu pădure… Ei, acolo vom da drumul la un Plan de Urbanism Zonal, vom parcela și vom încerca, fie prin Agenția Națională de Locuințe, care prin credit ipotecar construiește la preț mic, fie pur și simplu cu oamenii cărora le vom pune la dispoziție parcele cu infrastructură la preț mic, să construiască fie din banii lor, fie prin credit. Deci orașul trebuie să se extindă, fiindcă toți ne îngrămădim pe câțiva kilometri pătrați.Reporter: Ce se întâmplă în zonele în care nu există infrastructură de apă-canal – rețea electrică, dar unde oamenii vor vrea să își construiască o casă? Va interveni administrația locală așa cum fac administrațiile din țările europene care asigură aceste utilități înainte de a se ridica o construcție? Vă întreb asta, fiindcă sunt multe zone din Bistrița în care s-au dat autorizații de construire, iar cetățenii s-au trezit că nu au aceste utilități nici măcar după ani buni.Ioan Turc: Peste tot în lumea civilizată, autorizația de construire nu se eliberează înainte de a face dovada că poți asigura utilitățile elementare: apă, canalizare, curent electric, gaze naturale. Pentru a evita pe viitor situații de genul Ion Căian, am dispus ca solicitările de eliberare de certificate de urbanism care presupun planuri de urbanism zonal, documente prin care de fapt se modifică PUG, să primească în prealabil un aviz de oportunitate consultativ din partea Comisiei tehnice de urbanism și amenajarea teritoriului, pe care am constituit-o printr-o hotărâre de consiliu local în ședința precedentă. Am mare încredere că vom putea evita în acest fel multe neplăceri. Nu cred că este oportun să eliberezi un certificat de urbanism în care să îi spui omului că are nevoie de aia, aia, aia, după care omul începe a opțiune avize, face documentații, vine la primărie și deja are oarecum un ascendent asupra administrației, a serviciului de urbanism, pentru că în mână are un certificat de urbanism. Sigur că acel certificat nu obligă primăria la eliberarea autorizației de construire, dar personal cred că este mult mai corect ca înainte de eliberarea acestui document să discutăm în comisia tehnică de urbanism, acolo unde de fapt se discută doar după eliberarea acelui certificat, în vederea emiterii avizului de oportunitate. Va fi mai bine pentru toată lumea. Mai bine îi spui omului din capul locului că nu se poate, decât să îi creez speranțe, pentru că sunt situații în care chiar nu se poate.Reporter: Domnule primar, sunt țări occidentale în care atunci când un cetățean vrea să-și construiască o casă într-o zonă în care nu sunt utilități, administrația locală îi spune că nu poate face asta, decât peste o jumătate de an, spre exemplu. În acea jumătate de an, respectiva administrație introduce în zonă rețeaua de apă, canal, gaz, etc… ce lipsește acolo. Abia după ce toate acestea sunt asigurate, cetățeanul își poate continua demersurile.Ioan Turc: M-aș bucura enorm să putem fi în situația asta, dar nu suntem, pentru că noi avem în municipiul Bistrița sute de străzi fără utilități. Obligația mea de primar al municipiului Bistrița este să rezolv problema funcțiunilor deja existente și să am grijă ca autorizațiile de construire să fie emise doar pentru perimetre în care aceste funcțiuni pot fi asigurate.Reporter: Ce puteți face în viitorul foarte apropiat pentru localitățile aparținătoare, fiindcă cetățenii de acolo au fost neglijați foarte mult în ultimii ani? Acestor oameni li s-a promis mult, după care au fost uitați.Ioan Turc: Pentru Sărata și Slătinița, gaz. Știu că îl așteaptă de mult timp. Pentru Slătinița apă și canalizare. Și se lucrează pentru acest lucru. Pentru Viișoara și Unirea o mai bună interconectivitate și asfaltări de străzi care așteaptă de când lumea. Pentru Sigmir, același lucru: realizarea unei infrastructuri de bază, care în unele locuri lipsește –  asfaltări, sistematizare, trotuare. Până la urmă oamenii nu vor lucruri abstracte, vor lucruri cât se poate de normale. Voi avea în atenție realizarea unor locuri de joacă pentru copii, dar nu ca pentru oameni de mâna a doua, pentru că am observat ce s-a întâmplat din păcate până nu demult –  demontăm niște ansamble vechi și le ducem într-un cartier al Bistriței. Nu, nu, nu! Oamenii aceia sunt bistrițeni la fel ca și cei care locuiesc în buricul orașului. De aceea îi vom trata ca atare. La Ghinda, loc de joacă pentru copii, sistematizarea zonei central, asfaltare, capelă. Am fost acolo, am discutat cu oamenii, știm de ce au nevoie și vom găsi și soluțiile financiare pentru ca așteptările oamenilor să capete contur.Reporter: Spre final, aș vrea să trecem și la scena politică. Trecem printr-o pandemie, situația este una grea. Cum credeți că ar trebui să acționeze mai bine Guvernul Cîțu pentru a sprijini mediul privat, astfel încât să nu se piardă locuri de muncă? Sunt măsurile luate până acum suficiente sau ar trebui luate și altele, astfel încât efectele pe linie socială să nu fie resimțite atât de dur?Ioan Turc: Domnul Florin Cîțu este un economist de soi. De aceea, am convingerea că înțelegerea fenomenului economic este una cât se poate de corectă. Am încredere că Florin Cîțu va ști să vină cu acele decizii care nu doar să țină țara pe linia de plutire, ci să aducă creștere economică. Eu vă spun, din discuțiile pe care le am cu români plecați în străinătate, că sunt țări mult mai dezvoltate decât România care se confruntă cu probleme grave. Bineînțeles, întotdeauna contează și de la ce înălțime cazi. Nu poți pune semnul egalității pe nivelul de viață din Români și Spania, de exemplu. Dar sunt țări, repet, în care oamenii resimt dur efectele pandemiei. Ceea ce cred că ar trebui să facă mai mult Guvernul Cîțu, este să investească mai mult în zona rurală. Cred că zona rurală în România are nevoie în continuare de investiții susținute, pentru ca nivelul de viață al oamenilor de acolo să ajungă la nivelul de viață al celor din oraș, așa cum se întâmplă în străinătate. În Europa apuseană, diferența de nivel de viață, de facilități, între sat și oraș s- micșorat foarte, foarte mult. Pe de altă parte cred că Guvernul Cîțu trebuie să apese foarte tare pe pedala investițiilor publice majore. Nu cred că este atât de important deficitul bugetar, cât sunt de importante marile investiții, și aici discut despre infrastructura mare – autostrăzi, drumurile expres. Și mai sper că Guvernul Cîțu va găsi soluția, și voi discuta acest lucru la București, pentru ca drumul expres Bistrița-Cluj să rămână pe lista investițiilor PNRR.Reporter: Am văzut o declarație a deputatului Lorant Sas legată de acest drum expres, în care spunea că a fost eliminat de pe lista PNRR din cauză că nu a existat niciun studiu de prefezabilitate și fezabilitate.Ioan Turc: Da, ok, o s-o facem. Eu am mers la CNAIR unde am avut o discuție cu doamna Ioniță, directorul general al acestei companii, și am convenit ca varianta ocolitoare a municipiului Bistrița care ar trebui să fie realizată cap-coadă de Ministerul Transporturilor, să fie realizată de Primăria municipiului Bistrița, după realizarea studiului de fezabilitate, pentru că s-a făcut o procedură, s-a încredințat studiul de fezabilitate unei companii din Cluj – termen 18 luni. Imediat după ce SF-ul va fi gata, doresc să preluăm la Primăria municipiului Bistrița partea de proiect tehnic și de execuția a variantei ocolitoare, pentru ca acest obiectiv să fie realizat într-un termen cât mai scurt, fiindcă pe noi ne arde mult mai tare decât pe cei din Ministerul Transporturilor de varianta ocolitoare. La fel, pentru drumul rapid Bistrița-Cluj, trebuie să se implice toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică. Aștept o implicare a celor din Cluj, oraș care reprezintă o forță economică și politică de anvergură, în România. Sper ca pe acest model vom ajunge la o soluție legată de drumul expres, adică Primăria Bistrița – Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria Cluj – Consiliul Județean Cluj să preia realizarea studiului de fezabilitate fiecare pe porțiunea lui din punct de vedere teritorial, deși nu acest aspect ar trebui să primeze. Să avem SF-ul, în așa fel încât să putem avea și începerea proiectului tehnic și începerea lucrării, cu finalizare până în 2026. Nu renunțăm la realizarea drumului rapid, mai ales că prin PNRR el poate fi făcut. Cred că este o greșeală flagrantă a Ministerului Fondurilor Europene scoaterea de pe anexa a variantei de drum rapid Bistrița-Cluj, pentru că nu discutăm despre o simplă legătură rapidă între cele două orașe, ci despre o axă esențială pentru dezvoltarea întregii zone, de la vest la est.N. R:  – Pe data de 1 aprilie, deputatul Robert Sighiartău a anunțat pe pagina sa de Facebook, introducerea oficială a drumului expres Bistrița-Cluj în lista investițiilor PNRR. – A doua zi, pe data de 2 aprilie, primarul Ioan Turc a scris pe pagina sa de Facebook: „În urma unei discuții pe care am avut-o cu directorul general al CNAIR, Mariana Ioniță, un acord de asociere a companiei cu municipiile Cluj-Napoca, Bistrița și consiliile județene Cluj și Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai bună soluție de realizare a mult doritului drum expres între cele două reședințe de județ, începând, bineînțeles, cu studiul de fezabilitate.Este exact modelul utilizat la construirea drumului expres Arad – Oradea, unde a fost încheiat un asemenea acord între primăriile celor două municipii si consiliile judetene, iar, în acest moment, obiectivul este la faza de actualizare a studiului de fezabilitate.Desigur, ar fi extraordinară realizarea acestui important proiect prin PNRR, dar, dacă nu se va reuși încadrarea în termenul prevăzut pentru contractul de execuție (31 decembrie 2022), fiind necesare proiecte mature, o asociere funcțională precum cea menționată ar putea beneficia de finanțare pentru drumul expres Bistrița – Cluj-Napoca prin Programul Operațional Transport (fostul POIM)”.(Interviul acordat de Ioan Turc a fost realizat pe data de 29 martie a.c.)

copyright © 2021 mesagerul.ro