Incidentul s-a produs în data de 14 iunie 2016, într-una dintre cele mai circulate intersecții din municipiul Bistrița. După producerea incidentului, Beudean a încasat la greu lovituri din partea mass media, inclusiv naționale, în primul rând că era bărbat și părea că a lovit o femeie, conform fotografiilor, și în al doilea rând mai era și politician candidat la funcția de primar al comunei Șieu Odorhei.Un mister rămâne un aspect destul de important în tot acest scandal: cine a făcut fotografiile? În dosar se arată foarte clar că Nicoleta Loredana Constantinescu nu cunoștea pe persoana care i-a înmânat DVD-ul unde au fost stocate acele fotografii, pe care persoana vătămată ulterior le-a printat și le-a depus la dosarul cauzei. Deci apare cineva cu un DSLR, așa din neant, fix în acea zonă, fix la ora când a avut loc incidentul, fotografiază, face rapid un DVD cu pozele incriminatoare, află cine e femeia lovită, și îi înmânează probele.Pe parcursul procesului au fost audiați martori, unii care din punctul nostru de vedere fără rost, întrucât nu au fost la locul faptei și știau de incident de la televizor. Liberalul a avut însă mare noroc cu faptul că în zonă erau și camere video, care au surprins incidentul și au demonstrat clar că femeia a traversat strada când semaforul era pe roșu, că aceasta i-a lovit mașina lui Beudean.Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, respectiv cele ale dosarelor nr. 1987/P/2016 și 1986/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, instanța a reținut următoarele:În fapt,în data de 14 .06. 2016, în jurul orelor 16:30, inculpatul Beudean Jenor Aurelian se afla la volanul autoturismului marca Toyota Avensis, cu numărul de înmatriculare XXXXX și se deplasa din direcția de mers Viișoara – Vatra Dornei, iar pe str. Independenței din Bistrița, în fața Bisericii Sfânta Ana a oprit la semafor.În fața sa erau oprite două autoturisme, iar când culoarea semaforului s-a făcut verde pentru autovehicule, acesta s-a pus în mișcare cu autoturismul. Când a ajuns pe trecerea de pietoni, în fața autoturismului pe care acesta îl conducea a apărut inculpata Constantinescu Nicoleta Loredana care s-a angajat în traversarea străzii pe culoarea roșie pentru pietoni în timp ce vorbea la telefon, moment în care Beudean Jenor Aurelian a frânat și a claxonat, la fel cum au claxonat și alte autovehicule aflate în trafic . Dintr-un acces de furie inculpata Constantinescu Nicoleta Loredana s-a întors înspre autoturismul condus de către Beudean Jenor Aurelian și a lovit cu piciorul aripa stânga spate de la autoturism , i-a adresat expresii și cuvinte jignitoare conducătorului auto, după care aceasta și-a continuat deplasarea pe trecerea de pietoni, pe culoarea roșie pentru pietoni.Văzând că inculpata Constantinescu Nicoleta Loredana dorește să se îndepărteze de la fața locului, inculpatul Beudean Jenor Aurelian a prins-o pe inculpata Constantinescu Nicoleta Loredana, cu intenția de a o preda unui echipaj de poliție. În acest timp inculpatul a prins-o pe inculpata de haine, fără a exista probe că inculpatul ar fi aplicat lovituri cu pumnii părții vătămate, astfel cum afirmă acuzarea”, se arată în documentul instanței.Ceea ce este mai important este punctul de vedere al instanței care l-a achitat în final pe Jenor Beudean și care îl face practic varză pe procurorul care l-a trimis în judecată pe liberal în calitate de inculpat, fiindcă a luat în considerare doar probele aduse de femeie și nicio probă în favoarea lui, așa cum de altfel trebuie să facă orice procuror profesionist.“Pornind de la texte le legale incidente în cauză, și de la probatoriul existent la dosarul cauzei, instanța reține față de acuzația adusă inculpatului Beudean Jenor Aurelian următoarele:Acuzarea a dispus trimiterea în judecată a inculpatului în mod netemeinic, prin ignorarea unor texte legale evidente, și prin interpretarea contrară adevărului a unor probe.Astfel procurorul de caz a ignorat cu desăvârșire prevederile art. 293 și 310 Cod procedură penală, fără a exista vreo justificare obiectivă în acest sens .Conform art. 293 Cod procedură penală:« (1) Este flagrantă infracțiunea descoperită în momentul săvârșirii sau imediat după săvârșire.( 2) Este de asemenea considerată flagrantă și infracțiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârșire, este urmărit de organele de ordine publică și de siguranță națională, de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ori prezintă urme care justifică suspiciunea rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infracțiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracțiune.(3) În cazul infracțiunii flagrante organele de ordine publică și siguranță națională întocmesc un proces-verbal, în care consemnează toate aspectele constatate și activitățile desfășurate, pe care îl înaintează de îndată procurorului.(4) Plângerile și cererile prezentate în scris, corpul delict, precum și obiectele și înscrisurile ridicate cu ocazia constatării infracțiunii sunt puse la dispoziția procurorului. »Conform art.310 Cod procedură penală:« (1) În cazul infracțiunii flagrante, orice persoană are dreptul să îl prindă pe făptuitor.(2) Dacă făptuitorul a fost prins în condițiile alin. (1), persoana care l-a reținut trebuie să îl predea de îndată, împreună cu corpurile delicte, precum și cu obiectele și înscrisurile ridicate, organelor de urmărire penală, care întocmesc un proces-verbal. »Este fără niciun dubiu că infracțiunea de distrugere comisă de inculpata Constantinescu Nicoleta Loredana în dauna inculpatului Beudean jenor Aurelian a fost una flagrantă, fiind îndeplinite toate cerințele art. 293 Cod procedură penală.Din textele legale menționate mai sus, pe care procurorul de caz ar fi trebuit să le cunoască, rezultă fără nici cel mai mic dubiu că în cazul unei infracțiuni fragrante, oricare ar fi natura ei, partea vătămată și orice altă persoană are dreptul să urmărească, să prindă și să rețină făptuitorul, și să îl predeade îndată organelor de urmărire penală.Deși legea nu definește noțiunile de urmărire, prindere și reținere, este evident că aceste acțiuni implică acte fizice de imobilizare a le făptuitorului, privarea sa temporară de libertate, și chiar existența unor acțiuni violente împotriva făptuitorului, mai ales în cazul în care acesta se opune.Conform dicționarului limbii române verbul „a prinde” se definește ca : „ a lua, a apuca sau a înșfăca, cu mâna, cu dinții, cu ghearele, cu ajutorul unui instrument   etc., pentru a ține, a duce cu sine, a trece dintr-un loc în altul”, iar verbul „ a reține ” se definește ca: „ a ține pe loc, a împiedica de la ceva , a opri , a înfrâna , a nu lăsa să se desfășoare , a întrerupe, a opri , a face pe cineva sau ceva să mai stea un timp oarecare într-un anumit loc , a lipsi pe cineva temporar de libertate ”.Acțiunile de prindere și reținere implică acțiuni fizice asupra făptuitorului, în contra voinței sale. Mai mult aceste acțiuni permit chiar imobilizarea totală a făptuitorului, proces ce implică în mod firesc și logic acțiuni violente asupra acestuia.În cazul dedus judecății probatoriul cauzei atestă fără dubii că inculpatul nu a dorit decât prinderea inculpatei, și predarea acesteia către organele de ordine publică. Este lipsit de relevanță dacă inculpatul a urmărit predarea inculpatei poliției locale sau poliției naționale, relevanță având intenția sa de a preda inculpata către organele de ordine publică. Inclusiv inculpata admite în declarația sa din fața instanței că inculpatul a dorit să o predea poliției locale.Desigur, tot din interpretarea textelor legale de mai sus rezultă că acțiunile care se circumscriu noțiuni lor de prindere și reținere trebuie să se rezume doar la acele acte necesare și proporționale cu aceste scopuri . Altfel spus, chiar dacă acțiunile de prindere și reținere implică acțiuni violente asupra făptuitorului, acestea trebuie să se rezume doar la acele acte necesare prinderii și reținerii . În măsura în care ar fi existat agresiuni care nu erau strict necesare pentru prinderea și reținerea făptuitorului, s-ar fi putut pune problema dacă excesul de forță îmbracă sau nu forma unei fapte penale.Acțiunile inculpatului s-au rezumat la prinderea de haine a inculpatei Constantinescu Nicoleta Loredana, și tragerea acesteia în scopul predării către organele de ordine publică , aceste acțiuni fiind necesare și proporționale cu scopul de prindere și predare a inculpatei . Contrar afirmațiilor acuzării , care preia declarațiile părții vătămate, probatoriul cauzei nu atestă lovirea inculpatei Constantinescu Nicoleta Loredana, nici în zona feței, și nici în zona membrelor.Se mai reține că probatoriul cauzei atestă că inculpata nu a rămas la fața locului, ci din contră, a încercat să se îndepărteze de locul faptei, fiind prinsă ulterior de inculpat. Inclusiv inculpata folosea cuvântul „a prinde” în declarația sa din data de 14.06.2016 : „m-a prins pe (…) Independenței”. Est..