Pe data de 17 aprilie 2022, agentul de poliție Dumitrean Dragoș, în timp ce conducea un autoturism pe DN 17, a fost oprit colegii săi și testat cu drugtestul, rezultatul fiind unul pozitiv la metamfetamine. Bineînțeles, Dumitrean a fost condus la spital, unde i s-au recoltat probe biologice de sânge și de urină. Aproximativ o lună mai târziu a venit și rezultatul: în urină s-a evidenţiat prezenţa de metamfetamină si amfetamine, însă nu și în probele de sânge.În fața procurorilor a uzat de dreptul la tăcere, însă în fața instanței a recunoscut starea de fapt expusă în rechizitoriu și a solicitat judecarea sa în procedură simplificată, el fiind totodată de acord ca, în cazul unei condamnări, să presteze muncă în folosul comunității. Instanța a respins însă cererea de judecare în procedură simplificată, astfel că procesul a curs normal.Instanța de fond: Probatoriul cauzei nu dovedeşte, mai presus de orice dubiu rezonabil, existenţa infracţiunii deduse judecăţiiDupă aproape doi ani de înfățișări în sala de judecată, în iulie 2024, polițistul a fost achitat. Sentința instanței de fond s-a bazat tocmai pe raportul toxicologic întocmit de IML din care a reieșit lipsa substanțelor interzise în sânge, ceea ce a condus la concluzia că, de fapt, polițistul consumase droguri cu mai multe zile înainte de a fi oprit în trafic de colegii săi, astfel fiind greu de stabilit dacă într-adevăr a fost afectată capacitatea acestuia de a conduce vehicule.“(…) această instanţă reţine ca fiind absurd ca un judecător, cu studii juridice – deci specialist strict în drept, să ignore concluziile unor medici, şi să reţină că acuzatul ar fi fost sub influenţa substanţelor psihoactive, fără să poată stabili măcar dacă acei compuşi chimici erau activi sau inactivi, şi în contextul în care însăşi noţiunea de «a fi sub influenţa» nu este definită în legea penală sau extrapenală, deci nu este nicăieri definită în drept.Instanţa mai reţine că este lipsit de relevanţă modul în care IML a răspuns la solicitările instanţei, raportul de expertiză medico-legală având cel puţin valoarea probatorie a unui înscris. Nu în ultimul rând se reţine şi incapacitatea inculpatului de a prevedea că după un interval de timp atât de mare (chiar de 4-5 zile cum este indicat în raportul de expertiză) de la data consumului şi momentul acţiunii de conducere a unui autovehicul, i se mai pot identifica urme chimice în urină. În aceste condiţii, cum niciun observator diligent şi obiectiv nu poate prevedea timpul fizic necesar eliminării complete a unor substanţe chimice, nu se poate reţine că acuzatul a acţionat cu intenţie directă sau indirectă. Instanţa subliniază că pentru a se putea reţine intenţia indirectă, este necesar ca inculpatul să prevadă cel puţin posibilitatea ca în momentul acţiunii de conducere a unui autovehicul să mai aibă încă în organism reziduuri ale substanţelor psihoactive, şi să rămână cel puţin indiferent faţă de această posibilitate. Ori după un interval atât de mare (care poate dura până la 4-5 zile) nu se poate reţine capacitatea obiectivă de prevedere a acuzatului.Aşadar, având în vedere și prevederile art. 103 alin. 2 Cod procedură penală, conform cărora condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, instanța reţine că în prezenta cauză nu se poate dispune condamnarea inculpatului întrucât probatoriul cauzei nu dovedeşte, mai presus de orice dubiu rezonabil, existenţa infracţiunii deduse judecăţii”, se arată în motivarea sentinței pronunțate de Judecătoria Bistrița.CA Cluj: Soluţia de achitare, legalăProcurorii nu au fost însă de acord cu soluția instanței bistrițene și au formulat apel, aceștia considerând că sentința nu este una corectă. Astfel, procesul s-a mutat la Curtea de Apel Cluj, unde Parchetul a cerut desființarea hotărârii atacate şi, în urma rejudecării, pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii. Asta în condițiile în care, la momentul comiterii faptei, în corpul polițistului s-a aflat o substanţă psihoactivă, procurorii invocând raportul de expertiză toxicologică întocmit de IML în care, așa cum am arătat mai sus, specialiștii au precizat că în probele de urină s-a constatat reziduuri de metamfetamină și amfetamină.Instanța clujeană a fost pe punctul de a pronunța sentința definitivă chiar la al doilea termen de judecată, când însă cauza a fost repusă pe rol pentru a se lua în discuție Decizia nr. 25/2025 a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că «În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei».Argumentele procurorilor nu au fost suficient de convingătoare, astfel că judecătorii Curții, ținând cont și de decizia ICCJ din 27 ianuarie 2025, au respins apelul și au menținut sentința pronunțată de Judecătoria Bistrița.“Din perspectiva situaţiei de fapt imputate inculpatului şi a aspectelor necontestate ce rezultă din probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că inculpatul a fost oprit în trafic la data de 17.04.2022 în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare (…) pe un drum public din localitatea (…). Organele de poliţie au procedat la testarea acestuia cu aparatul Drugtest 5000, ce a indicat rezultat pozitiv pentru METAMFETAMINĂ (…), motiv pentru care inculpatul a fost condus la Spitalul de Urgenţă Bistrița unde i-au fost prelevate mostre biologice de sânge și urină. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.717/IX/c/28 din 11.05.2022 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud, examenul toxicologic privind pe inculpatul Dumitrean Dragoș efectuat asupra probelor biologice de sânge prin cromatografie pe strat subțire (CSS) a fost negativ pentru amfetamine. Examenul toxicologic efectuat pe proba de urină prin aceeaşi metodă (CSS) a fost pozitiv pentru metamfetamină, la fel ca şi examenul toxicologic prin teste rapide imunochimice BeRight (negativ pentru celelalte substanţe testate).În cursul judecăţii în primă instanţă s-a întocmit şi depus la dosar raportul de expertiză medico-legală nr. 3183/IX/E/15 din 09.05.2023 emis de IML Cluj-Napoca, prin care s-au oferit explicaţii teoretice referitoare la rezultatele buletinului de analiză toxicologică şi starea conducătorului auto în contextul acestor rezultate, fără a mai fi realizate noi analize chimice ale mostrelor biologice prelevate de la inculpat.Curtea reţine că prin Decizia nr. 25/2025 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegare..