Vă prezentăm principalele semne de întrebare din anchetă.Sfârlea Vladimir Torino a fost șeful celei mai mari rețele de droguri care avea statul major la Cluj, destructurată în 2003. Pentru Liviu Șipoș, „Torino” a fost, probabil, cel mai important caz.Presa a descris pe larg cum au reușit anchetatorii să trimită în judecată un lot de zeci de traficanți, care cuprindea întreaga arhitectură a activității criminale, cu șefi, locoteneți, cărăuși în calitate de inculpați. În anii 2001-2003, ampla operațiune a polițiștilor antidrog din mai multe țări a reușit capturarea unor cantități-record de stupefiante de mare risc. Au fost arestați zeci de traficanți, rețele de distribuție care împânzeau Europa au „căzut”, la vremea respectivă consemnându-se cel mai important succes al DIICOT în lupta antidrog – anihilarea „Cartelului drogurilor din Cluj”. Pentru succesul operațiunii au fost acordate grade și avansări polițiștilor implicați…În timp ce Torino își executa pedeapsa în închisoare, Liviu Șipoș a intrat în sistemul de formare al Ministerului de Interne, lucrând în diferite unități, inclusiv în securitate. Ulterior, s-a pensionat, iar 17 ani mai târziu, Torino devine parte vătămată, iar Șipoș se află (preventiv) după gratii.De data aceasta, Torino și persoanele din anturajul lui devin părți vătămate și șantajate de Liviu Șipoș, omul care a contribuit la capturarea și trimiterea în închisoare a traficanților.S-a întâmplat în urmă cu o săptămână când procurorii DIICOT au percheziționat 14 ore casa fostului comisar de la Crima Organizată, Liviu Șipoș. Ulterior, a fost reținut și dus la DIICOT București pentru audieri. În 16 august, atât Șipoș, cât și trei bărbați (Cosmin Zahiu, Nicolae Neagu și Emil Lupea) cu care acesta acționa, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile pentru constituire de grup infracțional și multiple infracțiuni de instigare la șantaj sau privare de libertate.Procurorii spun că Șipoș își crease sub paravanul unei firme de investigații o adevărată rețea infracțională ce folosea aparatură de spionaj de ultimă generație, dar și tactici de supraveghere ale poliției pentru a șantaja oameni de afaceri din Cluj. Pentru că documentul cu propunerea de arestare preventivă are zeci de pagini, vă vom prezenta doar câteva aspecte ale anchetei ce ridică semne de întrebare.Până la urmă, cum a început ancheta?În referatul cu propunerea de arestare preventivă, procurorii explică cum opera rețeaua de spionaj a fostului șef de la Crimă Organizată Cluj. DIICOT precizează că sesizarea din oficiu a IGPR – Serviciul de combatere a criminalității organizate, de la care s-a ajuns la arestarea lui Liviu Șipoș i-a vizat pe Cosmin Pop, zis ”Sharpele Nebunu” și pe Adrian Groșan. Primul este anchetat în dosarul proxeneților de la Dej, însă Groșan nici măcar nu a fost audiat sau propus pentru arestare, cu toate că DIICOT spune că acesta ar fi acționat la instigarea lui Șipoș.Anchetatorii s-au sesizat din oficiu în 1 martie 2020 cu privire la faptul că Cosmin Pop, Adrian Groșan și alte persoane au constituit un grup infracțional în vederea comiterii infracțiunilor de proxenetism și șantaj. După arestările de la Dej, anchetatorii au ajuns la concluzia că există un alt nucleu al grupării, coordonat de Liviu Șipoș, care ar supraveghea ilegal oameni de afaceri pentru a-i șantaja.”La data de 01 martie 2020 organele de cercetare penală din cadrul IGPR – DCCO – Serviciul de Combatere a Grupurilor de Criminalitate Organizată, în temeiul art. 288 și 292 C.proc.pen., s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numiții, P.C.S. , G.A. , împreună cu alte persoane, au constituit un grup infracțional organizat în vederea comiterii infracțiunilor de proxenetism și șantaj.Din cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu rezultă faptul că activitățile infracționale sunt comise pe teritoriul României, în mun. Cluj – Napoca, dar și a altor state din Europa și Asia: Marea Britanie, Italia, Franța, Monaco, Elveția și Emiratele Arabe Unite.Raportat la aspectele menționate în procesul verbal de sesizare din oficiu u, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, nr. *** din 01.04.2020, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.pen. alin. 1 și 3 din C.pen., proxenetism, prev. art. 213 C.pen. și șantaj, prev. de art. 207 C.pen..În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că la data de 06.05.2020, polițiști din cadrul I.G.P.R. – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca au efectuat o acțiune în urma căreia numitul P.C.S. împreună cu numiții P.C.I. , V.T.V. , M.A.C. , J.L.D. și R.V.A. au fost arestați preventiv de către judecători din cadrul Judecătoriei Dej, fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de proxenetism și camătă.De asemenea a mai rezultat faptul că un alt nucleu al grupării infracționale, coordonat de inculpatul Ș.L. , identifică oameni de afaceri pe care îi supraveghează, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și sub diferite pretexte solicită remiterea unor sume importante de bani, un rol important în acest sens în cadrul grupării avându-l numitulG.A. .Dintre membrii grupului infracțional constituit în acest scop de către inculpatul Ș.L. au fost stabiliți numiții G.A. , cu rolul de a șantaja persoanele vătămate, Z.C. , cu rolul de a pătrunde fără drept în spații private și de a monta dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, precum și de a monta dispozitive GPS de urmărire a autovehiculelor persoanelor vătămate, N.N. , cu rolul de a pătrunde fără drept în spații private, de a realiza activități de acces ilegal la sisteme informatice și de a monta dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, precum și de a monta dispozitive GPS de urmărire a autovehiculelor persoanelor vătămate, precum și numitul ***, care la solicitarea membrilor grupării infracționale efectuează verificări în bazele de date specifice și le comunică membrilor grupului infracțional rezultatul verificărilor. Din probele administrate a rezultat faptul că inculpatul Ș.L. a fost șef al Serviciului Antidrog din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca”, arată DIICOT.Practic, anchetatorii arată că punctul zero al anchetei pornește de la dosarul proxeneților din Dej, adică din primăvara anului 2020, însă în același referat se arată că Liviu Șipoș și ceilalți inculpați au acționat începând cu luna decembrie 2019.”Se reține faptul că, în luna decembrie 2019, inculpații Ș.L. , N.N. , Z.C. , L.E.I. , G.A. și *** au constituit un grup infracțional organizat, coordonat de inculpatul Ș.L. , în scopul comiterii, în perioada decembrie 2019 și până în prezent”, se mai arată în referat.Mai mult, potrivit surselor judiciare, Groșan nu are nicio implicare în dosarul proxeneților de la Dej. Cel mai important rol îl joacă Groșan care nici nu a fost audiatÎn referatul cu propunerea de arestare a lui Șipoș, procurorii arată că un rol important în rețeaua fostului șef de la BCCO Cluj îl avea Adrian Groșan care, instigat de Liviu Șipoș, l-ar fi amenințat cu arma pe Lucian Pisaltu, șoferul lui Torino pentru a-i da suma de 200.000 de euro pentru a nu dezvălui rețeaua de trafic de droguri condusă de Torino.În mod ciudat, cu toate că Groșan este acuzat de o faptă foarte gravă, acesta nu a fost nici percheziționat, nici audiat și nici reținut. După ce numele lui Groșan s-a vehiculat în presă, avocata Sonia Almaș a declarat că nu înțelege de ce numele clientului său a fost menționat în acest dosar. „Nu pot să înțeleg de unde și până unde s-a menționat numele clientului meu. Nu au fost efectuate percheziții la domiciliul acestuia, nu a fost chemat la audieri și nu îi cunoaște pe inculpații din dosarul acesta. Suntem curioși cum s-a ajuns la menționarea lui Groșan, ba că e arestat, ba că e reținut, ba că e complice, când acesta nu are nicio calitate în acest dosar”, a declarat pentru Ziar de Cluj avocata Sonia Almaș, ce îl reprezintă pe Groșan.Mai mult, în referat procurorii fac referire că la dosar există convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică, însă aceste dovezi nu există și în cazul lui Adrian Groșan, despre care procurorii spun că la momentul șantajului ar fi purtat discuții telefonice cu Liviu Șipoș.În plus, să nu uităm Liviu Șipoș este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri de Securitate Băneasa, a fost la comanda Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog (CZCCA), apoi BBCO și la poliția judiciară din PNA (predecesor al DNA). E greu de crezut că un om cu o asemenea activitate profesională ar fi purta..