În 24 februarie va avea loc reuniunea multilaterală de la Washington unde vor fi discutate toate aspectele critice legate de activarea Coridorului Vertical. Principalul motiv este de a face proiectul atractiv din punct de vedere comercial, pentru ca să se poată da drumul la fluxul de GNL american de la terminalele grecești, prin România și apoi către Ucraina și spre vest, către Ungaria și Slovacia.În sala Casei Albe – unde secretarii pentru energie și de interne ai SUA, Chris Wright și Doug Burgum, îi vor întâlni pe miniștrii energiei din țările Coridorului Vertical, precum și pe reprezentanții operatorilor sistemelor de gaze și ai autorităților de reglementare pentru a discuta despre cum pot fi eliminate obstacolele actuale din calea funcționării sale comerciale – interesul va fi îndreptat asupra prezenței Comisiei Europene, care va fi reprezentată de Ditte Jørgensen, șeful Direcției Generale Energie.Poziția UE este considerată crucială pentru a finanța infrastructura de creștere a capacității în sistemele bulgar și românesc și un nou terminal FSRU, al doilea, în Grecia, în valoare totală de un miliard de euro, precum și pentru furnizarea de garanții pentru contractele de furnizare a GNL pe termen lung. UE a încetat însă să mai finanțeze investiții în domeniul gazelor naturale în ultimii ani, ca parte a politicii sale de tranziție verde, o decizie care astăzi amenință securitatea aprovizionării cu energie a continentului odată cu ieșirea de pe piață a gazelor rusești. Accesul la fondurile UE pentru dezvoltarea de noi infrastructuri de gaze naturale este considerat o problemă cheie pentru siguranța aprovizionării țărilor din Europa de Est, care continuă să depindă de gazele rusești, absorbind anual aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze, o cantitate care va ajunge la 35 de miliarde de metri cubi odată cu sfârșitul războiului din Ucraina, ca urmare a creșterii cererii pe piața ucraineană.UE, însă, nu pare să se angajeze într-o discuție referitoare la ridicarea restricțiilor de finanțare a infrastructurii de gaze naturale. „UE nu intenționează să finanțeze noi proiecte de gaze fosile, deoarece rețeaua este deja considerată suficient de dezvoltată, iar actualul cadru TEN-E exclude un astfel de sprijin. Asistența Comisiei este în principal de ordin normativ și instituțional, nu financiară. Prioritatea strategică este inversarea fluxului Coridorului Transbalcanic și nu al Coridorului Vertical în ansamblu”, au declarat surse din cadrul Comisiei pentru corespondentul Kathimerini la Bruxelles, Alexandra Voudouri.Conducta Trans-Balkan este axa prin care gazul rusesc a ajuns timp de decenii prin Ucraina spre sudul Europei, în Bulgaria și Grecia și la est în Turcia, iar din 2020, odată cu funcționarea TurkStream, aceasta a fost practic inactivă. UE a inclus acest sistem de conducte (Trans-Balkan) în cele opt autostrăzi energetice, cu funcționare în flux invers, adică trimițând gaz din sud spre nord.Același sistem formează și „coloana vertebrală” a Coridorului Vertical, dar punctul său de plecare este Grecia și nu Turcia, ca în cazul Coridorului Transbalcanic. Coridorul Vertical limitează influența Turciei în regiune, spre deosebire de cel transbalcanic, prin care Turcia poate trimite gaze către Europa de Est de la cele cinci terminale GNL pe care le are în funcțiune. Dimpotrivă, Coridorul Vertical consolidează geopolitic Grecia și rolul acesteia în regiune față de Turcia și din această cauză sunt și presiunile guvernamentale asupra UE.„Guvernele europene și institu..