Pe 19 februarie 2016, o știre a încins publicațiile locale, după ce polițiștii au anunțat faptul că, înainte cu o zi, au derulat o serie de percheziții, fiind vizate 18 persoane, cu vârste cuprinse între 22 de ani şi 57 de ani, bănuite că ar fi introdus ilegal, pe teritoriul României, arme de vânătoare, pe care le-ar fi folosit pentru comiterea unor fapte de braconaj cinegetic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Oamenii legii au ridicat 20.000 de lei, o armă de vânătoare, cartuşe letale, lunete şi accesorii pentru arme de foc, carne de vânat, trofee, articole pirotehnice şi alcool. După percheziții, 11 persoane au fost reținute pentru 24 de ore, ulterior, trei dintre acestea fiind arestate preventiv, celelalte opt fiind puse sub control judiciar. Pe 13 aprilie 2016, au fost trimise în judecată șapte persoane.În toată această poveste, cap de afiș este un bărbat din Parva: Vasile Alexi. La data trimiterii sale în judecată, bărbatul mai era judecat, începând cu iulie 2014, pentru o tentativă de omor, când cu niște rude ale sale i-au bătut crunt cu parii și cu un târnăcop pe niște consăteni de-ai lor. Acesta dosar s-a finalizat în februarie 2017 cu 6 ani de închisoare pentru Alexi. Numai că bărbatul a ajuns cu un an mai devreme după gratii, după ce judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud le-au admis procurorilor propunerea de arestare preventivă a acestuia în dosarul de braconaj.A tras cu arma să-l sperie pe paznicDin motivarea sentinței pronunțată în 2018 de Tribunalul Bistrița-Năsăud, reiese faptul că, Vasile Alexi era sub supravegherea anchetatorilor încă din 2011, când, într-o noapte de final de august, a fost la vânătoare, ilegală evident, pe fondul de vânătoare de la Șieu Măgheruș, mai precis pe pășunea Caila, unde a braconat trei căpriori, prejudiciu stabilit la 10.500 de euro. În acea noapte paznicul fondului de vânătoare, după ce a fost anunțat de un martor care se afla întâmplător în zona respectivă, l-a surprins pe Alexi în toiul acțiunii, astfel că a fost amenințat cu moartea de către părvean. Amenințările nu au fost doar vorbe în vânt, fiindcă Alexi a tras cu arma „cel puțin trei focuri de armă” în direcția paznicului, un glonț zburând pe deasupra capului acestuia, iar cel de-al doilea a lovit arma pe care o purta asupra lui, conform procurorilor, “degradând foița înălțătorului”.“În timpul incidentului, inculpatul Alexi Vasile a proferat amenințări cu moartea la adresa lui C. D. (“nu te apropia că te împușc!”, respectiv ”te împușc în cap ! ”).Procedând în această modalitate inculpatul Alexi Vasile a reușit să-și asigure scăparea, folosind arma de vânătoare pe care o deținea ilegal și periclitând viața numitului C. D.”, se arată în documentului instanței.Pentru această faptă, Alexi a fost acuzat, din nou, de tentativă de omor, pedeapsa aplicată de judecători fiind de 5 ani de închisoare.La Bistrița, condamnat la 12 ani de pușcărie! La Cluj i s-au tăiat 2 aniÎnsă în acest dosar, părveanul a fost “încununat” și cu alte acuzații: braconaj cinegetic (4 fapte) – pentru care a primit, pentru 3 fapte câte 2 ani de închisoare, iar pentru una, un an de închisoare; nerespectarea regimului armelor și munițiilor (4 fapte) pentru fiecare faptă încasând câte un an de închisoare, și uz de armă fără drept (3 fapte), pentru fiecare faptă fiind condamnat la câte un an de închisoare.La final i s-a adăugat pedeapsa de 6 ani de închisoare pentru tentativa de omor comisă asupra consătenilor lui, astfel că a rezultat o pedeapsă de 12 ani și 4 luni de închisoare.În apel, la Curtea de Apel Cluj, Alexi a reușit, în 2019, să obțină reducerea pedepselor, el fiind achitat pentru două fapte de braconaj, acestea fiind comise în anul 2006, astfel că erau deja prescrise. Pentru celelalte două, comise în 2011 și 2013, judecătorii clujeni i-au redus pedepsele de la câte 2 ani la câte un an. Tot atunci, Alexi a fost achitat și pentru o faptă de uz de armă fără drept, comisă în 2011, și aceasta fiind prescrisă la data derulării procesului. Pedeapsa rezultantă a fost mai mică cu circa 2 ani decât cea de la Bistrița, de 10 ani și 4 luni de închisoare.Deciziile CRR salvatoareÎn luna iunie a acestui an, Vasile Alexi a depus la Curtea de Apel Cluj o contestație în anulare a sentinței definitive, pronunțată de aceeași instanță în 2019, având la bază deciziile CCR din 2018 și 2022 cu privire la prescrierea unor fapte, în cazul acesta cele de braconaj, uz de armă fără drept și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Iar magistrații clujeni i-au admis contestația și astfel Alexi a mai scăpat de încă 2 ani de închisoare pe care ar fi trebuit să îi execute, fiindcă faptele respective se prescriseseră în intervalul scurs de la pronunțarea sentinței Tribunalului Bistrița-Năsăud până la pronunțarea sentinței Curții de Apel Cluj.“În esenţă, contestatorul invocă faptul că la data pronunţării deciziei penale contestate era împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011), braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, „c”, „l” şi „m” din Legea nr.407/2006 modif. şi rep., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 24/25.08.2011); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013), la pedeapsa de 1(un) an închisoare; braconaj, prev. de art. 42 al. (1) lit. „a”, “c” şi “f” din Legea nr. 407/2006 modif., în vigoare începând cu data de 24.07.2015, cu aplic. art. 77 lit. “a” şi art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la data de 4/5.05.2013); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C.pen. (faptă comisă la sfârşitul anului 2013-începutul anului 2014); uz de armă fără drept, prev. de art. 343 al. (1) C.pen. (faptă comisă în 2 sept. 2014); nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 al. (1) C. pen. (faptă comisă în cursul anului 2014) calculate în lumina dispoziţiilor Deciziei CCR nr. 297/2018, astfel cum aceasta a fost lămurită prin Decizia CCR 358/2022.Contestația în anulare este calea extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo).Prin urmare, în primul rând, trebuie lămurit dacă pretinsa eroare comisă de instanţa de apel, constând în omisiunea de a se pronunţa asupra prescripţiei răspunderii penale, reprezintă o eroare de procedură, sau o eroare de judecată. (…)În legătură cu modul de interpretare a deciziilor CCR nr. 297/2018 şi 358/2022, Curtea reţine următoarele: Prin decizia nr. ### din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.155 alin. (1) din Codul penal (…), Curtea Constituţională a admis exceptia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale „31. (…) sunt lipsite de previzibilitate si, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucat sintagma „oricarui act de procedură” din cuprinsul acestora are in vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia s..