Semnatarii cer și conservarea pădurii Hoia-Baciu și a pășunilor într-o arie naturală protejată.Un grup format din academicieni, ecologi și activiști clujeni adresează o scrisoare deschisă primarului Emil Boc, solicitând închiderea traficului auto prin Pădurea Hoia-Baciu și conservarea acesteia ca arie naturală protejată. Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro, autoritățile nu au luat măsuri pentru protejarea peisajului natural, promisiuni făcute în ianuarie la dezbaterea bugetului local.
Hoia-Baciu este o oază naturală prețuită de mii de clujeni pentru recreere și sănătate, oferind un mediu liniștit, lipsit de zgomotul urban și traficul auto. Cu toate acestea, accesul auto prin pădure, prin continuarea Aleii Muzeului Etnografic, pune în pericol biodiversitatea și siguranța vizitatorilor. Mașinile care circulă cu viteze de peste 70 km/h nu doar că perturbă fauna, dar pun în pericol oamenii care se bucură de acest spațiu pentru plimbări și activități recreative.Semnatarii scrisorii cer de urgență stoparea traficului auto și protejarea pădurii prin adoptarea unui plan de management care să asigure viitorul peisajului Hoia-Baciu. Această măsură este esențială pentru a păstra un spațiu vital în fața urbanizării accelerate și pentru a asigura sănătatea și bunăstarea comunității clujene pe termen lung.Printre semnatari se numără numeroși experți și profesori universitari de la Universitatea Babeș-Bolyai și alte instituții din țară.Iată textul integral al scrisorii :DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU
ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -SCRISOARE DESCHISĂ
CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC14.10.2024 Domnule primar Emil
Boc,Deși strada Uliului
a fost reparată cu peste 1 milion de euro[1],
nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca
arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din
ianuarie 2024. Dimpotrivă,
a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare
patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de
urgență stoparea traficului auto pe acest drum.Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie
naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în
dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management
cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și
adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil
al peisajului Hoia-Baciu.Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS
împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o
gestionare mai bună a pădurii.[2] Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia
este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte
valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de
recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de
zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de
structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul
persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei
legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul
societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru
natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate
documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea
directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor,
iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină
refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe
măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor
căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după
surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și
continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum
are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc
și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking,
jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele
18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest
traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale
de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în
mijlocul naturii. Activitățile de recreere în natură nu sunt
compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De
asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care
vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de
specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare
pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a
mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se
bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care
traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu
dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată.
Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și
consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală
care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în
natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face
imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3],
prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru
implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative
asemănătoare.Drumul pentru traficul auto, nu-și mai
îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie
închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează
natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste
la care au participat sute de oameni.[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic
auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management
propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și
împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la
sertar de mai bine de un an.Ne aflăm într-un moment critic pentru
protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan.
Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de
capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi
compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic,
presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește
în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să
alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și
infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun
simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din
ce în ce mai mult.Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu
la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază
de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât
persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o,
și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și
mai mare.Stoparea traficului auto prin..