BREAKING NEWS

Mesagerul.ro

35 de profesori universitari îi cer lui Boc să intervină de urgență: „Interziceți traficul auto prin pădurea Hoia. Vom pierde ultimele hectare de pădure”

35 de profesori universitari îi cer lui Boc să intervină de urgență: „Interziceți traficul auto prin pădurea Hoia. Vom pierde ultimele hectare de pădure”

Semnatarii cer și conservarea pădurii Hoia-Baciu și a pășunilor într-o arie naturală protejată.Un grup format din academicieni, ecologi și activiști clujeni adresează o scrisoare deschisă primarului Emil Boc, solicitând închiderea traficului auto prin Pădurea Hoia-Baciu și conservarea acesteia ca arie naturală protejată. Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro, autoritățile nu au luat măsuri pentru protejarea peisajului natural, promisiuni făcute în ianuarie la dezbaterea bugetului local. Hoia-Baciu este o oază naturală prețuită de mii de clujeni pentru recreere și sănătate, oferind un mediu liniștit, lipsit de zgomotul urban și traficul auto. Cu toate acestea, accesul auto prin pădure, prin continuarea Aleii Muzeului Etnografic, pune în pericol biodiversitatea și siguranța vizitatorilor. Mașinile care circulă cu viteze de peste 70 km/h nu doar că perturbă fauna, dar pun în pericol oamenii care se bucură de acest spațiu pentru plimbări și activități recreative.Semnatarii scrisorii cer de urgență stoparea traficului auto și protejarea pădurii prin adoptarea unui plan de management care să asigure viitorul peisajului Hoia-Baciu. Această măsură este esențială pentru a păstra un spațiu vital în fața urbanizării accelerate și pentru a asigura sănătatea și bunăstarea comunității clujene pe termen lung.Printre semnatari se numără numeroși experți și profesori universitari de la Universitatea Babeș-Bolyai și alte instituții din țară.Iată textul integral al scrisorii :DRUMUL PRIN HOIA TREBUIE ÎNCHIS TRAFICULUI AUTO ȘI PĂDUREA HOIA-BACIU ȘI PĂȘUNILE TREBUIE CONSERVATE ÎNTR-O ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ -SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL CLUJULUI, EMIL BOC14.10.2024 Domnule primar Emil Boc,Deși strada Uliului a fost reparată cu peste 1 milion de euro[1], nu s-a cheltuit niciun ban cu protejarea efectivă a peisajului Hoia-Baciu ca arie naturală protejată, așa cum ați promis la dezbaterea bugetului local din ianuarie 2024. Dimpotrivă, a fost facilitat accesul auto pe unul din drumurile din Hoia de valoare patrimonială, care se află în continuarea Aleii Muzeului Etnografic. Cerem de urgență stoparea traficului auto pe acest drum.Cerem ca Hoia să fie conservată cu statut de arie naturală protejată pentru biodiversitate și societate prin punerea în dezbatere publică a studiului de biodiversitate și a planului de management cerut de societatea civilă și finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, și adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local care să asigure viitorul sustenabil al peisajului Hoia-Baciu.Un număr de peste 12.000 de clujeni au semnat o petiție SOS împotriva tăierilor abuzive de arbori în această pădure, dar și pentru o gestionare mai bună a pădurii.[2] Mii de oameni ies săptămânal în Hoia pentru a se bucura de natură. Hoia este extrem de atractivă pentru că este un ecosistem divers, cu înalte valori naturale, dar are și câteva trăsături cruciale pentru ca valoarea ei de recreere sau chiar terapeutică să se poată manifesta: nu este copleșită de zgomotul mașinilor (poluare fonică), nu este înțesută și fragmentată de structuri artificiale. Totodată, este important de menționat că numărul persoanelor care vizitează această pădure pentru a se bucura de beneficiile ei legate de recreere, socializare și biodiversitate este în creștere. La nivelul societății clujene se dezvoltă o apreciere din ce în ce mai profundă pentru natură, iar aceste valori se vor consolida în viitor (așa arată toate documentările de specialitate referitoare la populațiile urbane) pentru că expunerea directă la natură contribuie la bunăstarea fizică și mentală a oamenilor, iar urbanizarea tot mai accentuată face ca astfel de spații verzi să devină refugii esențiale pentru recreere și reconectare cu mediul natural. Pe măsură ce conștientizarea beneficiilor naturii crește, locuitorii orașului vor căuta din ce în ce mai mult să protejeze și să valorifice aceste resurse.Pentru a facilita accesul locuitorilor de pe Strada Uliului, după surparea drumului, s-a ales varianta de a lărgi Aleea Muzeului Etnografic și continuarea acesteia prin pădure. Este important să înțelegem că acest drum are importanță socio-culturală: foarte multe persoane au folosit, folosesc și vor folosi acest drum pentru activități recreative, sănătoase (biking, jogging, plimbare). De asemenea, fiind evidențiat pe hărțile istorice (secolele 18, 19, 20), acest drum are și o valoare de moștenire istorică. Acest traseu este asociat cu numeroase amintiri colective și experiențe personale de-a lungul timpului, constituind un spațiu de socializare și relaxare în mijlocul naturii. Activitățile de recreere în natură nu sunt compatibile cu traficul intens (unele mașini au viteze de peste 70 km/oră). De asemenea, zgomotul continuu al mașinilor deranjează atât persoanele care vizitează natura (inclusiv prin disconfort continuu) cât și o sumedenie de specii de animale care trăiesc acolo. Traficul auto antropizează și mai tare pădurea, alungă animalele sensibile la zgomotul și circulația permanentă a mașinilor, iar viteza mare este un pericol pentru persoanele care doresc să se bucure de pădure la pas sau cu bicicleta, dar şi pentru animalele care traversează drumul intens circulat. Mortalitatea vertebratelor cu dimensiuni mici datorită intensificării traficului este deja observată. Creșterea traficului pe această rută va duce la creșterea presiunilor și consolidarea intereselor pentru a continua dezvoltarea infrastructurală care este incompatibilă cu natura și cu activitățile sociale de recreere în natură. Aceste efecte de tip feedback pozitiv odată consolidate vor face imposibile implementarea protejării naturii pentru biodiversitate și societate[3], prin urmare vor priva societatea de spații urbane și peri-urbane vitale pentru implementarea Soluțiilor Bazate pe Natură, centura verde și alte ințiative asemănătoare.Drumul pentru traficul auto, nu-și mai îndeplinește rolul după repararea străzii Uliului și este nevoie să fie închis de urgență mașinilor și prin acesta redat populației care utilizează natura și naturii. Societatea civilă cere acest lucru din 2021, prin proteste la care au participat sute de oameni.[4],[5] Închiderea drumului pentru trafic auto nu e o măsură singulară, ci trebuie integrată planului de management propus prin studiul de biodiversitate despre pădurea Hoia-Baciu și împrejurimi, cerut de societatea civilă, contractat de Primărie, și lăsat la sertar de mai bine de un an.Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.Stoparea traficului auto prin..

copyright © 2024 mesagerul.ro