La 87 de ani, mama premierului Ilie Bolojan trăiește în continuare în casa în care a muncit o viață întreagă, în satul Birtin, comuna Vadu Crișului, la aproximativ 60 de kilometri de Oradea. Gospodăria, ridicată împreună cu soțul ei, a rămas locul în care se întoarce mereu familia, chiar dacă unul dintre fii conduce acum Guvernul României.Viața de zi cu zi a femeii nu seamănă deloc cu imaginea sofisticată pe care mulți și-o imaginează atunci când se gândesc la familia unui premier. Curtea are încă animale, grădină și lucrări de făcut, iar bătrâna spune că fiul ei nu se poartă diferit atunci când ajunge acasă. Deși vârsta și problemele de sănătate au făcut-o să se miște mai greu, femeia spune că nu ar schimba viața de la sat cu cea de la oraș. Acolo are grădina, vecinii și locurile pe care le cunoaște de o viață.Floarea Bolojan își amintește foarte clar anii în care premierul era doar „Ile al ei”, un copil care creștea printre animale și treburi gospodărești. Spune că nu a fost niciodată un copil care să facă probleme sau să o supere, chiar și când era bebeluș și că premierul Românei a vorbit de la 7 luni. Cu mâncarea era , însă altă poveste. Nu mânca orice și era tare pretențios.  „Ilie era gingaș la mâncare”, își amintește mama lui. „El pân o mers la școală n-o mâncat fasole verde. Că vărsa de ea. O supt un an și zece luni. Era cuminte, era foarte cuminte. Când l-am înțărcat, i-am spus: «Dacă mai ceri țâță de la mama, mama moare!». Cum o știu el, micuț, așe, că mori, ce se-ntâmplă când mori… Da el n-o mai cerut. Alții fac rău la înțărcat… El nici nu s-o mai uitat la țâțe, să-i dau să sugă. Dar la mâncare, o fost foarte gingaș. N-o mâncat orișice. I-am spus: «Lasă, că te însori, muierea face sâmbătă mâncare, vei mânca tot dintr-aceea până-n ailaltă sâmbătă»”. În același timp, își amintește că băiatul ei avea încă de mic o pasiune pentru citit. Cartea era nelipsită, chiar și atunci când mergea cu animalele la p�..