Mesagerul.ro logo

libris.ro
lensa.ro
1 Octombrie – Creştinii Ortodocşi Prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului

1 Octombrie – Creştinii Ortodocşi Prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului

  În prima zi a lunii octombrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI, un praznic cu adânci semnificații în viața creștinilor. Este
Scris de: Mesagerul de Covasnala data de: 01 octombrie, 2019în: TradiţiiNiciun comentariu Listare Email  În prima zi a lunii octombrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI, un praznic cu adânci semnificații în viața creștinilor. Este un moment în care rugăciunile de ajutor și ocrotire la Maica Domnului fac minuni. Acoperamantul Maicii Domnului îi ține sub protecția lui pe toți creștinii care vor să fie feriți de încercări și de suferințe.     În zilele împăratului Leon cel Înţelept în Constantinopol, spre o duminică, făcându-se priveghere de toată noaptea în sfânta biserică Vlaherna a Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, în întâia zi a lunii octombrie, şi mulţimea poporului stând înainte, ca la patru ceasuri de noapte fiind, Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos şi-a ridicat ochii în sus împreună cu ucenicul său, Fericitul Epifanie, şi au văzut pe Împărăteasa cerului, pe ocrotitoarea a toată lumea, pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, stând în văzduh şi rugându-se, strălucind cu lumină şi acoperind pe popor cu cinstitul său omofor, înconjurată de oşti cereşti şi de mulţime de sfinţi, care stăteau în haine albe cu cucernicie împrejurul ei; din care doi erau mai aleşi, Sfântul Ioan înaintemergătorul şi Evanghelistul Ioan.Pe 1 octombrie 911, se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetății care era asediată. La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi. Sfântul Acoperământ era ținut în mâini deasupra capetelor credincioșilor. În jurul ei se aflau apostolii, sfinții și mucenicii.Acoperãmântulul Maicii Domnului este sãrbătoarea care încheie cele două luni ale anului, august și septembrie, în care este cinstitã în mod deosebit Maica Domnului.Anul bisericesc este diferit de anul civil, el începând la 1 septembrie și încheindu-se la 31 august. De aceea, sărbătorile cele mai importante ale începutului și sfârșitului de an bisericesc sunt închinate Maicii Domnului, pentru că ea este „începutul mântuirii oamenilor”.Sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub denumirea de Pocroave, denumire ce vine de la cuvântul slavon „pocrov” cu semnificație de văl, aici de acoperă mânt al pământului cu brumă sau cu zăpadã.La origini era o sărbătoare precreştină cu dată fixă (1/14 octombrie) dedicată unei divinităţi meteorologice responsabile de acoperirea pământului cu brumă.Se crede că cele mai adânci rădăcini ale tradițiilor sărbătorii ajung până la perioada agriculturii primitive, sărbătoare precreștină cu dată fixă, dedicată unei divinități meteorologice ce marchează intrarea în anotimpul rece, atunci când pământul se acoperă de zãpadã.În conștiința oamenilor s-a făcut asociația între acoperirea pământului cu brumă și acoperirea capului fetelor mari, îmbroboditul cu basma la nuntă, ca semn al trecerii la statutul de femeie măritatã.Fetele mari se rugau divinității „Pocroavă” să le acopere capul cu păr bogat și frumos, pentru a fi plăcute flăcăilor, dar și să le acopere capul în sensul măritatului.Părul lung era un însemn al puterii și divinitatea se îndura adesea de rugăciunile fetelor, dându-le păr frumos, ajutându-le astfel să-și găsească ursitul mai repede.Se consideră că în era creștină biserica a adaptat la ziua aceasta o sărbătoare religioasă cu sens apropiat Acoperământul Maicii Domnului.S-a fãcut legătura între noțiunea acoperirii pământului cu brumă și conținutul tradiției creștine care povestește următoarele: odată, la Mănăstirea Vlahilor din Constantinopol stăteau și mulți greci care se rugau la Dumnezeu să-i izbăvească de dușmani. Ieșind afară starețul mănăstirii, cuviosul Andrei, privind spre cer, a văzut-o pe Maica Domnului, înconjurată de sfinți, rugându-se la Dumnezeu pentru neamul omenesc. Maica Domnului a luat acoperãmântul de pe cap și l-a întins deasupra creștinilor, care se aflau la mănăstire. Acoperământul, se spune, că strălucea mai puternic decât soarele. Dimineața, tot orașul știa despre minunea văzutã de Sf. Andrei.De la această întâmplare, în amintirea minunii, a rămas sărbătoarea numită Acoperãmântul Maicii Domnului. Întru cele mai de pe urmă cumplite vremi, când s-au înmulțit păcatele noastre, s-au înmulțit și primejdiile asupra noastră, când s-au împlinit cuvintele Domnului: „Că se va scula limbă peste limbă și împărăție peste împărăție, și va fi foamete și ciumă, și cutremure pe alocuria; când ne supără pe noi năvălirile celor de alt neam, războaiele cele dintre noi și rănile cele purtătoare de moarte, atunci Prea Curata și prea binecuvântata Fecioară Maria Maica Domnului ne dă nouă acoperământul său să ne acopere, și să ne păzească pe noi sub acoperământul său, nevătămați.”În tradiția populară, în prima zi din octombrie femeile cinstesc sărbătoarea „Procoavele” prin post și rugăciuni la Maica Domnului pentru a fi acoperite și să aibă în pază casa și familia de toate primejdiile: de înec, de boli, de foc, de cumpănă, de năpastă, de ducă-se-pe-pustii, de ucigã-l-toaca și de vrăjmasul cel rău, pentru a fi casa și recolta ferite de foc, iar oamenii păziți de înec și de boli, vitele sunt stropite cu apă sfințită, pentru a fi ferite de boli în sezonul rece.Sãrbãtoarea Pocroavelor se respectă și astăzi, chiar dacă se ține post, în multe zone fiind și hramul satului. Pentru aceasta, tinerele făceau diverse acte de divinație. Femeile posteau pentru sănătatea copiilor, iar fetele se rugau „Sfântului Procoavă” sã aibă părul frumos și să le aducă cât mai degrabă cununa de mireasă. Mai întâi ajunau, apoi mâncau o jumătate dintr-o turtită sărată făcutã în acea zi, iar cealaltă jumãtate o puneau sub pernă. Se crede cã procedând astfel fetele își visau prima întâlnire cu ursitul. Astfel că tinerele fete se împodobesc astăzi ca pentru nuntă pentru a avea parte de o cãsnicie lungă și fericită și își servesc rudele și oaspeții cu plăcinte umplute cu mere sau cu dovleci.În tradiția popularã „Sfântul Procoavă” ar fi un sfânt sfințit de Dumnezeu printre cei dintâi. El acoperă pãmântul cu un strat de zăpadă; de aceea fetele i se închină, pentru a le acoperi și lor capul cu belșugul părului și pentru a le ajuta să se mãrite cât mai curând.În credința poporului se povestește că în această zi Sfântul Andrei a văzut-o pe Maica Domnului plutind în văzduh cu mâinile întinse, rugându-i-se lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, iar de atunci oamenii o roagă, la rândul lor, să îi acopere cu mila Sa și să-i păzească de toate relele.http://comunitatea-spirituala.ro Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail

copyright © 2019 mesagerul.ro